Noua Zeelandă propune interzicerea rețelelor sociale pentru copiii sub 16 ani

Material SmartȘtiri Scris de redacția noastră, nu preluat.

Guvernul din Noua Zeelandă a depus pe 24 august în parlament un proiect de lege intitulat Online Safety (Minimum Age and Child Safety Risk Assessment) Bill, care ar interzice accesul copiilor sub 16 ani la principalele rețele sociale. Inițiativa aparține Partidului Național, aflat la guvernare, și este susținută public de premierul Christopher Luxon și de ministra educației, Erica Stanford.

Ce prevede proiectul

Platformele considerate cu risc ridicat — sunt numite explicit Instagram, TikTok, Snapchat, Facebook și YouTube — ar trebui să ia „măsuri rezonabile” pentru a verifica faptul că utilizatorii au peste 16 ani. Metodele acceptate includ:

• informațiile existente în cont;
• estimarea vârstei pe baza analizei faciale;
• servicii de identitate digitală;
• acte de identitate.

În plus, companiile ar trebui să evalueze periodic riscurile pe care le prezintă pentru minori și să raporteze cum le reduc. Sancțiunea maximă prevăzută ajunge la 10% din cifra de afaceri globală a platformei.

Sunt exceptate serviciile de mesagerie, e-mailul, apelurile audio și video, chatboturile bazate pe inteligență artificială, precum și Spotify, Roblox și LinkedIn.

Luxon a motivat inițiativa invocând timpul petrecut online: unul din trei copii cu vârste între 13 și 17 ani ar petrece cel puțin cinci ore pe zi pe rețele sociale. Argumentele guvernului vizează conținutul dăunător, designul care creează dependență și efectele asupra sănătății mintale și a rezultatelor școlare.

Adoptarea nu este deloc sigură

Proiectul are o problemă politică serioasă. Doi dintre cei trei parteneri de coaliție — partidele ACT și New Zealand First — au invocat clauza „agree to disagree” și nu îl susțin. Pentru a trece, guvernul are nevoie de voturile opoziției laburiste, care a cerut clarificări înainte de a se decide, în special privind modul în care platformele ar demonstra conformarea și privind evaluările de impact asupra confidențialității.

ACT susține că legea afectează libertățile, că nu îi va opri pe adolescenții hotărâți și că i-ar putea împinge spre zone mai puțin supravegheate ale internetului. Partidul Verde o consideră inaplicabilă și avertizează asupra riscurilor pentru datele personale ale tuturor utilizatorilor, nu doar ale minorilor. New Zealand First invocă VPN-urile și opoziția față de identitatea digitală obligatorie.

Proiectul urmează să treacă prin comisia parlamentară de specialitate, iar adoptarea înainte de alegeri este considerată improbabilă. Stanford speră ca un organism de reglementare să funcționeze până la finalul anului viitor.

Contextul internațional

Australia a pus în aplicare o lege similară în decembrie 2025. Datele de până acum sugerează că adolescenții australieni nu și-au redus substanțial folosirea rețelelor sociale, iar New Zealand First a invocat acest lucru drept argument împotriva propunerii.

Aceasta este miza reală a dezbaterii: nu dacă rețelele sociale afectează adolescenții, ci dacă o interdicție bazată pe verificarea vârstei poate fi aplicată în practică fără a impune, în același timp, identificarea tuturor utilizatorilor adulți.