223 de milioane de lei pentru 37 de proiecte PNRR din sănătate, într-o săptămână

Material SmartȘtiri Scris de redacția noastră, nu preluat.

Foto: Alexandru Panoiu from Bucharest, Romania / Wikimedia Commons (CC BY 2.0)

Ministerul Sănătății a virat 223,3 milioane de lei în intervalul 17-21 august, pentru 37 de proiecte finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Banii merg către construcții de spitale, digitalizare, prevenirea infecțiilor și medicina de familie.

Iată cum se împart, pe categorii:

• Infrastructură spitalicească majoră — trei proiecte: Spitalul Mama și Copilul din Constanța, Spitalul Militar din Sibiu și spitalul din Balotești.
• Digitalizare — zece spitale, printre care institutul de urgență pentru boli cardiovasculare din Cluj-Napoca, Institutul Național de Neurologie din București și Spitalul Județean de Urgență Zalău, alături de unități de psihiatrie și de boli infecțioase din mai multe regiuni.
• Prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale, adică a celor contractate în timpul internării — cinci proiecte de achiziție de echipamente.
• Terapie intensivă neonatală — două proiecte de modernizare a secțiilor pentru nou-născuți.
• Asistență primară și comunitară — patru centre medicale comunitare integrate, zece cabinete de medicină de familie și un cabinet de planificare familială în județul Hunedoara.

Un alt proiect ține de digitalizarea sistemului de raportare electronică a stocurilor de medicamente, un instrument prin care autoritățile pot urmări mai bine ce medicamente există în farmacii și în depozite.

Suma acoperă o singură săptămână de plăți, nu bugetul componentei de sănătate din PNRR. Ritmul ridicat de decontare din august ține de apropierea termenelor din calendar.

Plăți făcute la limita calendarului

Sumele vin la scurt timp după termenul-limită de implementare pentru proiectele PNRR din sănătate. Printr-un ordin al ministrului interimar Cseke Attila, publicat în Monitorul Oficial la sfârșitul lunii mai, termenul a fost mutat la 15 august 2026, cu posibilitatea unei extinderi de maximum două săptămâni, până la 31 august, pentru beneficiarii care solicită acest lucru. Ordinul acoperă circa 1.200 de proiecte de investiții în spitale, echipamente medicale și sisteme digitale. Ministerul a explicat atunci că urmărește un cadru „unitar, predictibil și coerent” pentru gestionarea contractelor de finanțare.

Pe 11 august, ministrul interimar al Sănătății declara că România „trece de la șantiere la spitale moderne, funcționale”, adăugând că lucrurile nu se opresc la clădiri finalizate, ci acestea trebuie puse efectiv în slujba pacienților. Formula descrie destul de exact provocarea etapei următoare: dotarea, angajarea de personal și punerea în funcțiune a unităților ridicate cu bani europeni.

Tot în august, ministerul a comunicat rezultatul unui inventar național potrivit căruia toate spitalele publice dispun de grupuri electrogene și de soluții alternative de alimentare cu energie, inclusiv pentru secțiile și structurile medicale exterioare.

Ce se vede și ce nu se vede încă

Pentru pacienți, efectul acestor investiții nu apare imediat. Decontarea unei sume înseamnă că lucrarea sau achiziția a fost realizată și verificată, dar punerea în funcțiune a unei secții noi ori a unui sistem informatic depinde de autorizări, de personal și de contractele cu casele de asigurări de sănătate.

Un indicator util în lunile următoare va fi câte dintre cele 37 de proiecte ajung efectiv operaționale și în cât timp. Discuția se suprapune peste dezbaterea privind sustenabilitatea financiară a sistemului: conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a atras atenția, tot în august, că spitalele și medicamentele consumă cea mai mare parte a Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și că modelul actual de finanțare are nevoie de ajustări.