Negocierile pe legea salarizării s-au încheiat fără acord, iar 770 de milioane de euro rămân în aer

Material SmartȘtiri Scris de redacția noastră, nu preluat.

Foto: Bekuletz / Wikimedia Commons (CC BY-SA 2.5)

Marți, 25 august, președintele Nicușor Dan i-a chemat la Cotroceni pe liderii PSD, PNL, USR și UDMR pentru a debloca legea salarizării personalului plătit din fonduri publice. Discuțiile s-au încheiat fără consens, relatează cursdeguvernare.ro. De adoptarea legii depinde un jalon din PNRR evaluat la aproximativ 770 de milioane de euro, iar termenul-limită este 31 august.

Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților și liderul PSD, a spus după întâlnire: „Mi se pare foarte greu, dacă nu spre imposibil, ca acum să mai putem să venim până mâine, până poimâine, cu o formă a legii care să ducă la aprobarea acestei legi”. Dragoș Pîslaru, ministrul muncii interimar, a descris pozițiile: două partide, USR și PNL, susțineau proiectul, celelalte două rămâneau rezervate sau apropiate de solicitările sindicatelor. Negocierea se poartă între o suplimentare bugetară de 8 miliarde de lei, cât propune Executivul, și cele 16 miliarde cerute de sindicate.

Acuzații și un răspuns care întârzie

Ilie Bolojan, premierul interimar și președintele PNL, a fost direct. „Cu cât trec orele, cu atât scade probabilitatea să avem proiectul aprobat până luni”, a spus el, citat de Adevărul, adăugând: „Văzând declarațiile PSD, e o probabilitate mică să îl susțină, deși ar fi un proiect bun pentru România”. Formularea cea mai apăsată, tot din declarațiile de marți: „Dacă legea nu trece, PSD e responsabil pentru blocare”.

Social-democrații nu au răspuns punctual acestei acuzații în declarațiile publice consultate; poziția lor rămâne cea exprimată de Grindeanu, potrivit căruia calendarul face adoptarea practic imposibilă, și cea a deputatului Adrian Câciu, care susține că proiectul „sărăcește oamenii”. Bolojan a avertizat că, fără legea salarizării, „riscăm ca în 2027 și 2028 guverne responsabile să derapeze iar la cheltuielile cu salariile” și că, pe măsură ce se apropie bugetul pe anul viitor, va crește presiunea pentru indexarea automată a salariilor bugetare.

Strada, în paralel cu Cotroceniul

În aceeași zi, între orele 11:00 și 13:00, federații sindicale afiliate la Cartel ALFA, UNI Global Union și CSDR au protestat în fața Ministerului Muncii. Florentin Iancu, președintele Federației Sindicatelor din Sectorul IT și Comunicații, a explicat: „Protestăm pentru faptul că există blocaje structurale în abordarea și în inițierea proceselor de negociere colectivă la nivel de sectoare de activitate”. Sindicaliștii cer creșterea salariului minim de la 1 ianuarie 2027 și deblocarea negocierilor colective.

Ministrul muncii interimar i-a invitat pe reprezentanții sindicatelor la discuții și a amintit că raportul pe baza căruia se stabilește salariul minim, întocmit cu date de la Institutul Național de Statistică și de la Comisia Națională de Prognoză, are ca termen 20 octombrie: „în acest moment, însă, nu avem vreo bornă care să ne permită să luăm niște decizii”.

Proiectul rămâne, deocamdată, un proiect: nu a fost depus în forma finală la Parlament și nu a fost votat de nicio cameră. Într-o variantă discutată public, valoarea de referință scădea de la 4.100 la 4.000 de lei brut, ceea ce ar fi însemnat o diminuare de 2,44% pentru funcțiile cu coeficienți nemodificați, potrivit Știrilor ProTV.