Legea integrității, la votul decisiv din Senat, sub presiunea unei scrisori trimise la Bruxelles

Material SmartȘtiri Text scris de redacția noastră, pe baza surselor citate la final.

Puține proiecte au trecut prin atâtea reveniri într-o singură lună ca legea integrității. Pe 5 august, Senatul, în calitate de cameră decizională, o adoptase cu 105 voturi pentru, 8 împotrivă și 7 abțineri, iar textul plecase spre promulgare. Douăzeci și șapte de senatori USR și PNL au sesizat însă Curtea Constituțională, care, prin Decizia nr. 883 din 17 august, a admis în parte obiecția și a trimis legea înapoi în Parlament.

Curtea a declarat neconstituționale două prevederi: obligația de a declara averea pentru „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” și mecanismul de publicare a declarațiilor de interese financiare, în care CCR a văzut o încercare de a ocoli, printr-o altă denumire, o decizie anterioară privind transparența averilor. În schimb, a găsit conform Constituției mecanismul de încetare a mandatelor.

Luni, 24 august, Camera Deputaților a votat noua formă: 183 pentru, 84 împotrivă, 3 abțineri. Soluția găsită pentru publicitatea averilor este una indirectă: Agenția Națională de Integritate va genera, începând cu 1 ianuarie 2027, o fișă publică privind interesele financiare, disponibilă cinci ani pe site-ul instituției. Vor fi eliminate codul numeric personal, adresele exacte, conturile bancare și codurile IBAN, iar informațiile vor fi afișate pe categorii și intervale, nu cu sume exacte.

Amendamentul care îl vizează pe primarul Timișoarei

În proiect a rămas prevederea supranumită „amendamentul Fritz”, susținută de PSD și AUR și declarată constituțională pe 17 august: cei pentru care s-a constatat definitiv o stare de incompatibilitate sau un conflict de interese trebuie să părăsească funcția în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, inclusiv pentru situații constatate anterior, dacă nu s-a împlinit termenul de interdicție de trei ani. USR susține că prevederea îl vizează direct pe Dominic Fritz, primarul Timișoarei și președintele partidului, în cazul căruia constatarea unui conflict de interese a rămas definitivă în iunie 2026.

Disputa a ajuns la Bruxelles. Liderii grupurilor PPE și Renew Europe, Manfred Weber și Valérie Hayer, i-au cerut printr-o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să condiționeze ultima tranșă de 770 de milioane de euro din PNRR de respectarea statului de drept. Comisia a confirmat pentru G4Media primirea scrisorii, a anunțat că va răspunde la momentul potrivit și a precizat că legea integrității va fi evaluată în contextul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată, iar serviciile sale poartă discuții tehnice cu autoritățile române până la termenul de 31 august.

Reacții pe linie de partid

Delegația PSD din Parlamentul European a cerut conducerilor PNL și USR să spună public dacă susțin demersul familiilor lor politice europene și dacă își asumă consecințele asupra plății celor 770 de milioane de euro. „Niciun interes de partid și niciun politician nu pot fi mai importante decât fondurile europene destinate românilor”, se arată în poziția delegației, potrivit Agerpres. Europarlamentarul Gabriela Firea a declarat, într-o poziție citată de G4Media, că „România vrea și poate să-și facă singură ordine în propria «ogradă». Și nici nu-și negociază statul de drept cu partenerii externi!”.

Ilie Bolojan, președintele PNL, a anunțat marți seara că liberalii vor vota proiectul: „Cred că trebuie votat acest proiect, chiar cu această prevedere anormală, ca să bifăm și acest jalon”, a spus el, adăugând că „asta nu înseamnă că nu trebuie luptat ca amendamentul să dispară”. USR a depus între timp un proiect nou, fără prevederea contestată, iar comisia juridică a Senatului și-a amânat dezbaterea. Votul final la Senat, camera decizională, era programat pentru miercuri, 26 august, și nu fusese consemnat la momentul redactării; legea trebuie publicată în Monitorul Oficial până pe 31 august pentru a închide jalonul.