UE aprobă 6,1 miliarde de euro pentru apărarea Ucrainei, de Ziua Independenței

Material SmartȘtiri Scris de redacția noastră, nu preluat.

Foto: Suicasmo / Wikimedia Commons (CC BY-SA 4.0)

La Kiev, ziua de luni a adunat în același loc aniversarea și războiul. Ucraina a marcat 35 de ani de la declarația de independență față de Uniunea Sovietică, cu ceremonii și oaspeți străini, iar în ultimele 24 de ore bombardamentele au ucis cel puțin opt oameni. Bruxellesul a ales exact această zi pentru a debloca o nouă tranșă de finanțare militară.

Comisia Europeană a aprobat 6,1 miliarde de euro (circa 7,1 miliarde de dolari) pentru achiziții de armament destinate armatei ucrainene, relatează Euronews, Kyiv Independent și Daily Sabah. Banii vin din programul de împrumuturi de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, finalizat în aprilie 2026, din care aproximativ 60 de miliarde sunt destinate produselor de apărare.

Pe ce se duc banii

• sisteme de apărare antiaeriană și antirachetă;
• rachete și muniție;
• radare.

Achizițiile urmează să fie făcute preponderent de la companii europene de apărare. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei, a declarat că „Europa arată că sprijinul nostru este neclintit și concret”, potrivit Kyiv Independent. Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a spus, citat de Euronews, că UE îi permite Ucrainei să cumpere rachetele și sistemele antiaeriene de care are nevoie urgentă.

Din alocarea de 28,3 miliarde de euro pentru apărare pe 2026, Ucraina a obținut până acum aprobări pentru aproximativ 22 de miliarde, notează Kyiv Independent. Șapte din nouă liste de produse depuse de Kiev au trecut. Două stau pe loc: cer rachete Patriot de proveniență americană, care nu îndeplinesc pragul european de 65% componente locale și ar avea nevoie de derogare.

La ceremonii au venit noul premier britanic, Andy Burnham, aflat la prima vizită la Kiev de la preluarea mandatului, președintele Consiliului European, António Costa, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, premierul luxemburghez Luc Frieden și președintele estonian Alar Karis, alături de lideri nordici și baltici, potrivit Kyiv Independent. Burnham urma să prezideze o reuniune a așa-numitei Coaliții a Voluntarilor, formatul creat de Londra și Paris. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha, a spus că pentru Ucraina independența „nu este o idee abstractă”, iar președintele Volodimir Zelenski a descris țara drept „nu o victimă, ci un luptător”.

Kyiv Independent, citând autoritățile regionale ucrainene, a relatat că atacurile rusești din ultimele 24 de ore au ucis cel puțin opt persoane și au rănit 43, în regiunile Harkov, Donețk, Sumî, Zaporojie, Nipru și Cernihiv. Forțele aeriene ucrainene au raportat 143 de drone și mai multe rachete lansate, dintre care 109 drone doborâte. Cifrele provin de la partea ucraineană și nu au putut fi verificate independent; Moscova susține în mod constant că lovește exclusiv ținte militare.

Ce se vede de la Isaccea

România are graniță directă cu Ucraina și duce, prin porturile de la Dunăre și Constanța, o parte importantă din exportul ucrainean de cereale. Fiecare val de atacuri asupra infrastructurii din sudul Ucrainei se simte în traficul de la Isaccea și Galați, iar fragmente de drone au căzut de mai multe ori pe teritoriul românesc în ultimii ani.

Banii aprobați acum vin dintr-un instrument european la care contribuie și România, iar regula achizițiilor de la producători europeni deschide o fereastră pentru industria românească de apărare, aflată în plin program de relansare.

Prezența Maiei Sandu la Kiev confirmă alinierea Chișinăului la aceeași agendă de securitate, un element care contează pentru un București care susține parcursul european al Republicii Moldova. Cât de departe rămâne frontul de granița României ține, în cele din urmă, de cât de repede ajung acolo sistemele antiaeriene plătite din acești bani.