Șase state din UE cer o taxă pe profitul excepțional al companiilor petroliere

Material SmartȘtiri Scris de redacția noastră, nu preluat.

Foto: VynedJ / Wikimedia Commons (CC BY 4.0)

Șase guverne europene vor ca banii câștigați de companiile petroliere din criza din Orientul Mijlociu să fie recuperați prin taxare. Germania, Italia, Austria, Polonia, Portugalia și Spania cer introducerea unei taxe pe profiturile excepționale, potrivit unei scrisori dezvăluite de agenția AFP și preluate de The Local și Middle East Eye.

Documentul este adresat ministrului irlandez de finanțe, Irlanda deținând președinția rotativă a Consiliului UE. Semnatarii cer ca subiectul să intre pe agenda reuniunii informale a miniștrilor de finanțe din blocul comunitar, programată luna viitoare la Dublin.

Argumentul: marje care depășesc scumpirea țițeiului

Miniștrii scriu că firmele petroliere au „profitabilitate și marje la produsele rafinate care depășesc creșterea prețului țițeiului”. Descriu momentul actual drept unul dintre cele mai mari șocuri de ofertă din ultimele decenii și avertizează asupra nemulțumirii publice tot mai mari față de scumpirea traiului.

O sursă din ministerul german de finanțe, citată de The Local, o spune direct: „profiturile excesive de criză trebuie returnate consumatorilor”. Modelul invocat este contribuția temporară aplicată în UE în 2022, după invazia rusă în Ucraina.

Drumul până acolo este însă lung:

• Unanimitate. Fiscalitatea europeană cere acordul tuturor celor 27 de state membre.
• Comisia tace. Executivul european nu a semnalat până acum că ar susține o nouă taxă.
• Textul nu e finalizat. Scrisoarea ar fi încă în stadiu de proiect, nesemnată, potrivit Yahoo Finance și Rio Times.
• Germania e divizată. Ministrul de finanțe Lars Klingbeil, social-democrat, susține măsura, în timp ce CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz, se opune.

România a făcut deja experimentul. Și l-a oprit

În aprilie 2026, guvernul de la București a instituit o contribuție temporară de solidaritate pentru companiile petroliere, cu cote între 1,5% și 9,9%, aplicate în praguri, în funcție de cotația Brent. Măsura acoperea aproximativ 60% din profitul excepțional obținut până la 30 iunie din exploatarea și comercializarea petrolului românesc, arată Jurnalul. În iulie 2026, guvernul a renunțat la taxă.

Rezultatele se pot număra. OMV Petrom a plătit din această taxă 162 de milioane de lei, iar profitul net al companiei pe primul semestru a scăzut cu 14%, la 1,8 miliarde de lei, deși vânzările au crescut cu 25%, la 21,3 miliarde de lei, potrivit analizei publicației Curs de guvernare. Contribuția totală a grupului la bugetul de stat a urcat cu 29%, la 10,2 miliarde de lei.

Asta îi dă României o poziție neobișnuită în dezbaterea europeană: este unul dintre puținele state care pot arăta pe date atât câștigul bugetar, cât și limitele unei astfel de măsuri, de la riscul de litigii fiscale până la efectul asupra planurilor de investiții. Spre deosebire de Polonia, Bucureștiul nu se numără printre semnatarii scrisorii.

Pentru consumatorul român rămâne o singură întrebare practică: dacă o eventuală taxă europeană ar ajunge efectiv la pompă, sub formă de compensări sau plafonări, sau doar la buget. Experiența din 2026 sugerează că a doua variantă este mai probabilă.