Țeava și gazul: de ce Coridorul Vertical nu e același lucru cu contractul refuzat de Bolojan

Ilustrație generată de SmartȘtiri. Nu este o fotografie de la fața locului.

În scandalul despre ambasadoarea SUA în Grecia și căderea guvernului Bolojan s-au amestecat două lucruri care n-au legătură unul cu altul: o conductă și un contract. Una e o infrastructură bună pentru România. Cealaltă e o afacere pe care statul a refuzat-o. Dacă le punem la un loc, ori ajungem să atacăm conducta, ori ajungem să apărăm contractul.

Țeava: Coridorul Vertical

Coridorul Vertical e o rețea de conducte și interconectări care leagă Grecia de Bulgaria, România, Ungaria, iar de la începutul lui 2024, printr-un memorandum semnat de operatorii de transport, și de Slovacia, Moldova și Ucraina. Prin ea, gazul poate circula de la sud la nord: gaz lichefiat descărcat în porturile grecești, gaz azer, gaz din Marea Neagră.

Pentru România, efectul se vede în lista de furnizori. Acum câțiva ani, gazul venea în principal de la Romgaz, de la OMV Petrom și din importuri rusești. Din iunie 2022 a intrat în rețea gazul Black Sea Oil & Gas din perimetrul Midia, cam 10% din consumul României. Prin interconectări se poate cumpăra gaz azer și gaz lichefiat de oriunde din lume, din SUA, Qatar sau din altă parte. Un singur furnizor nu mai poate închide robinetul. Asta e securitatea energetică.

Contractul: gazul prin intermediar

Ce a refuzat guvernul Bolojan nu a fost coridorul, ci un contract anume. Potrivit anchetei G4Media, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, le-a cerut în ianuarie președintelui și premierului aprobarea ca statul să cumpere gaz lichefiat american printr-un intermediar român, Nova Power & Gas. La baza cererii era un memorandum semnat în noiembrie 2025 de Atlantic-See LNG Trade, Nova și Transgaz.

Problema era prețul. Costurile de transport, lichefiere și regazeificare făceau gazul american mai scump decât cel de pe piață, iar licitațiile private pentru el eșuaseră. Companiile private nu l-au vrut. Soluția propusă a fost ca o companie de stat să-l cumpere oricum. Președinția și Guvernul au refuzat. La fel a făcut și conducerea Romgaz, pe care ministrul a încercat să o convingă pe 11 februarie.

De ce contează diferența

O conductă e un drum. Oricine are gaz ieftin îl poate aduce pe el, iar cumpărătorul alege. Un contract impus unei companii de stat o obligă să cumpere de la un anumit vânzător, printr-un anumit intermediar, la un preț peste piață. Pierderea s-ar fi văzut, până la urmă, în profitul Romgaz, adică în banii statului, sau în factura consumatorilor.

Coridorul Vertical e un proiect susținut de Uniunea Europeană și de Statele Unite de ani de zile, pentru ca regiunea să nu mai depindă de Gazprom. Faptul că cineva a încercat să vândă prin el gaz scump unei companii de stat nu face coridorul rău, așa cum un transport scump nu face autostrada rea.

Ce nu spune articolul ăsta

Nu spune că orice gaz american e scump. Prețul depinde de momentul cumpărării și de contract, iar gazul lichefiat american a ajutat Europa să înlocuiască gazul rusesc după 2022.

Nu spune cine ar fi câștigat din contract. Asta ar putea stabili doar o anchetă.

Nu știm dacă OMV Petrom a fost abordat pentru aceeași afacere. Sursele publice vorbesc doar de presiunile asupra companiilor de stat.

Pentru noi, aici

Când auzim „Coridorul Vertical” în scandalul acesta, merită întrebat despre ce e vorba de fapt: despre țeavă sau despre gazul care urma să curgă prin ea, cu un anumit preț și un anumit intermediar. Prima e securitate. A doua ar fi fost o pierdere pentru o companie de stat, pe care statul a refuzat-o.

MCB

Surse: G4Media, ancheta privind cererile lui Bogdan Ivan și memorandumul cu Nova Power & Gas; Gastrade și Operatorul Sistemului de Transport din Ucraina, ianuarie 2024, pentru memorandumul de extindere a Coridorului Vertical; Black Sea Oil & Gas și Bursa, iunie 2022, pentru începerea producției Midia; U.S. International Trade Administration, despre rolul Coridorului Vertical pentru gazul lichefiat american.