Mircea Dincă, chimistul din Făgăraș care face materiale ce scot apă din aerul uscat
Mircea Dincă s-a născut la Făgăraș și e profesor de chimie la Princeton. Construiește materiale care au în interior o rețea de pori de ordinul nanometrilor. Ele pot stoca energie electrică și pot scoate apă din aerul uscat. Din anul universitar 2025–2026 predă la Princeton, universitatea unde și-a început studiile, după 14 ani la MIT.
Ce sunt MOF-urile
MOF vine de la „metal-organic frameworks”, adică rețele metal-organice. Sunt cristale în care atomii de metal sunt legați între ei prin molecule organice, ca niște noduri unite prin bețe. Structura rezultată e aproape numai spațiu gol: câteva grame din unele MOF-uri au o suprafață interioară cât un teren de fotbal. În acești pori se pot prinde și stoca anumite molecule, de pildă apă, dioxid de carbon sau hidrogen.
Importanța domeniului a fost recunoscută în 2025, când Premiul Nobel pentru Chimie le-a fost acordat lui Susumu Kitagawa, Richard Robson și Omar M. Yaghi, pentru dezvoltarea acestor rețele.
Ce a adus Dincă
Mult timp, MOF-urile au avut o limită: erau foarte poroase, dar nu conduceau curentul electric. Laboratorul lui Dincă a contribuit la crearea unei clase noi, de MOF-uri conductoare electric. Departamentul de Chimie de la Princeton o numește principala lui contribuție. El le descrie, în glumă, drept „bureți pe steroizi”.
Într-un studiu publicat în 2017 în Nature Materials, echipa lui a arătat un supercondensator în care un MOF conductor era singurul material activ al electrozilor, fără aditivi sau lianți. Potrivit autorilor, dispozitivul și-a păstrat peste 90% din capacitate după 10.000 de cicluri de încărcare și descărcare.
Apă din aer uscat
O altă direcție a laboratorului e captarea apei din atmosferă. Un studiu publicat în 2025 în Nature Communications descrie un MOF care începe să absoarbă brusc apa la o umiditate relativă de doar 4,3%. Poate reține până la 0,41 grame de apă pentru fiecare gram de material și își păstrează performanța peste 500 de cicluri. Asta înseamnă că, în principiu, s-ar putea obține apă și în aerul foarte uscat al deșertului.
Drumul lui
Dincă a crescut la Făgăraș. A absolvit chimia la Princeton în 2003 și și-a luat doctoratul la Universitatea California din Berkeley în 2008. La MIT a fost profesor asistent din 2010 și profesor titular din 2020. Acum ocupă catedra „Alexander Stewart 1886” de chimie la Princeton. Printre premiile primite se numără Alan T. Waterman Award, cea mai importantă distincție a Fundației Naționale pentru Știință din SUA pentru cercetători tineri, și premiul Blavatnik pentru chimie. Are peste 165 de articole științifice și 10 brevete.
Ce nu spune articolul ăsta
Nu spune că există deja aparate de cumpărat care scot apă din aer cu materialele lui. Rezultatele sunt de laborator și deschid o direcție de cercetare. Nu sunt un produs.
Nu spune că Dincă a inventat MOF-urile. Nobelul pentru ele a mers la alți trei cercetători. Contribuția lui e clasa de MOF-uri care conduc curentul electric.
Cifrele din studii sunt cele raportate de autori în revistele științifice. Nu le-am măsurat noi.
Pentru noi, aici
Un copil din Făgăraș a ajuns să conducă unul dintre laboratoarele de vârf ale lumii, într-un domeniu care a primit Nobelul anul trecut. Întrebarea pentru noi e câți ca el pleacă și câți s-ar putea întoarce, dacă ar avea unde. Materialele care scot apă din aer sau stochează energie ieftin sunt exact genul de tehnologie de care va avea nevoie și România, în veri tot mai secetoase.
MCB
Surse: Departamentul de Chimie al Universității Princeton, anunțul numirii lui Mircea Dincă; Wikipedia, pentru biografie; Sheberla, Bachman, Elias et al., Nature Materials 16, 220–224 (2017), doi:10.1038/nmat4766; Oppenheim, Yang, Dinakar et al., Nature Communications 16, 4297 (2025), doi:10.1038/s41467-025-59551-2; Fundația Nobel, Premiul pentru Chimie 2025.