Drosten și prețul îndoielii: de ce politizarea științei ne face mai vulnerabili la următoarea pandemie

17 October 2026, 12:23 ms-redactie

Material SmartȘtiri Text scris de redacția noastră, pe baza surselor citate la final.

Ilustrație generată de SmartȘtiri. Nu este o fotografie de la fața locului.

În știință, a spune „nu știm încă” e un semn de seriozitate. În politică, aceeași frază ajunge armă împotriva celui care a rostit-o. Christian Drosten, virusologul care a devenit chipul științific al pandemiei în Germania, spune că a simțit asta pe propria piele. Avertismentul lui e că lumea, ocupată să se răzbune pe trecut, nu se mai pregătește pentru viitor.

Drosten conduce din 2017 Institutul de Virusologie al spitalului universitar Charité din Berlin. În 2003 a fost unul dintre cei care au identificat coronavirusul SARS și a dezvoltat, împreună cu Stephan Günther, un test de diagnostic în câteva zile. În ianuarie 2020, grupul său, alături de echipa olandezei Marion Koopmans și de alți cercetători, a pus la punct unul dintre primele teste PCR pentru SARS-CoV-2, distribuit în toată lumea prin OMS. Face parte din organisme consultative precum Coaliția pentru Inovații în Pregătirea pentru Epidemii (CEPI). În declarațiile acordate redacției WEB.DE, publicate pe 29 august 2026, a vorbit despre procesul politic al lui Anthony Fauci și despre analiza pandemiei în Germania.

Teza: îndoiala onestă, pedepsită public

Pornind de la cazul Fauci, Drosten construiește un argument mai general. Spune că nu l-a cunoscut niciodată personal pe fostul șef al institutului american de boli infecțioase. Îl vede totuși ca pe un tip ideal de om de știință, care își notează și își recunoaște incertitudinile. Tocmai aceste îndoieli, ajunse publice prin jurnalele lui private, au fost folosite pentru a-l ridiculiza. Drosten spune că a trăit ceva asemănător: politicienii vor declarații ferme, iar cine rămâne la fapte devine adversarul celor cărora faptele nu le convin. În cazul Fauci, rezumă el, se văd „pericolele arenei politice”.

Al doilea fir privește analiza propriu-zisă a pandemiei. Drosten e sceptic că exercițiile actuale de evaluare vor produce lecții solide. În Germania, Bundestagul are o comisie de anchetă pentru pandemie, Enquete-Kommission, iar Drosten critică stilul discuțiilor și felul în care sunt tratate faptele. O analiză serioasă, spune el, trebuie să pornească de la realitatea pandemiei și să recunoască și beneficiile măsurilor luate, nu doar costurile. Mai adaugă două observații: următoarea pandemie s-ar putea să nu semene cu COVID-19, iar o societate divizată, care nu mai prețuiește știința, va fi lovită mai tare.

Ultimul argument e cel mai puțin discutat: datele științifice se împart mai puțin deschis decât înainte de 2020, cooperarea internațională slăbește, iar populismul încetinește cercetarea biomedicală în Occident, în timp ce China și alte țări asiatice investesc mai mult.

Ce înseamnă pentru România

România a avut propriile ei dispute aprinse despre restricții, vaccinare și credibilitatea experților. Diferența e că, spre deosebire de Germania, nu a avut un exercițiu parlamentar amplu și public de analiză a pandemiei. Avertismentul lui Drosten funcționează în ambele sensuri. O analiză transformată în proces politic nu folosește la nimic, dar nici lipsa oricărei analize nu e o soluție. Partea de cercetare contează și ea: dacă cooperarea științifică europeană se îngustează, o țară cu resurse de cercetare limitate, ca România, depinde și mai mult de rețelele ECDC și OMS. Nu am găsit date oficiale românești despre schimbul de date științifice care să permită o comparație și nu propunem una.

Ce am verificat

Fauci a fost supus unui proces politic în Senatul SUA: pe 29 iulie 2026, chemat prin citație de senatorul Rand Paul, Fauci a invocat dreptul de a nu răspunde (Amendamentul al cincilea), iar cu câteva zile înainte fuseseră publicate peste o mie de pagini din jurnalele lui. Confirmat (NPR/WFAE).
Jurnalele lui Fauci arată îndoieli despre originea virusului: NPR relatează că notele arată o lipsă de consens la o discuție din februarie 2020 și, ulterior, convingerea că virusul a evoluat natural, păstrând deschisă ipoteza scurgerii din laborator. Confirmat.
Bundestagul are o comisie de anchetă privind pandemia: Enquete-Kommission „Aufarbeitung der Corona-Pandemie” a ținut audieri publice, inclusiv una pe 12 octombrie 2026, despre școli. Confirmat. Aprecierea lui Drosten despre calitatea dezbaterilor este o opinie, nu un fapt verificabil.
Datele se împart mai puțin deschis, iar Asia investește mai mult: Drosten nu dă cifre, iar noi nu am găsit o sursă primară care să măsoare acest lucru pentru perioada recentă. Neverificabil.

Ce nu spune articolul ăsta

Declarațiile lui Drosten sunt opinii ale unui om care a fost și el ținta criticilor, deci nu e un observator neutru. Textul nu răspunde la criticile de fond aduse unor măsuri din pandemie. La aceeași comisie a Bundestagului, economistul Ludger Wößmann a spus că Germania a ținut școlile închise mult mai mult decât alte țări, cu efecte probabile asupra învățării. Un reprezentant al profesorilor a numit închiderea prelungită o greșeală, recunoscând că e mai ușor de văzut acum, retrospectiv. Să ceri ca analiza să recunoască „beneficiile măsurilor” e legitim, dar la fel de legitim e să ceri cântărirea costurilor. Mai e o problemă: lucrarea din 2020 a grupului Drosten despre testul PCR are în prezent o notă de îngrijorare a revistei Eurosurveillance, un detaliu pe care un portret complet nu îl poate omite.

Surse

MCB

Surse

Textul e scris de redacția SmartȘtiri; informațiile vin din sursele de mai sus. Verificăm fiecare informație în cel puțin două surse independente.