În buget scria 1 miliard. S-au cheltuit 64. Ce spune Curtea de Conturi despre fondul de urgență al Guvernului

Ilustrație generată de SmartȘtiri. Nu este o fotografie de la fața locului.

Legea bugetului pe 2024 prevedea pentru fondul de rezervă al Guvernului 1 miliard de lei.

S-au cheltuit 64 de miliarde.

Din ele, 1,6 miliarde de lei — în jur de 320 de milioane de euro — s-au dus la Casa de Pensii, ca să acopere creșterea pensiilor care intra în vigoare pe 1 septembrie 2024.

La ce e fondul ăsta, de fapt

Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului are o destinație scrisă în lege: cheltuieli urgente sau neprevăzute, apărute în cursul anului bugetar. Inundații. O epidemie. Un pod căzut.

O creștere de pensii prevăzută într-o lege promulgată cu luni înainte nu e nici urgentă, nici neprevăzută. Data la care intra în vigoare era cunoscută, iar suma se putea calcula.

Curtea de Conturi a constatat exact asta: banii au mers pe obligații care erau deja previzibile și care trebuiau puse în bugetul asigurărilor sociale, nu luate din rezerva pentru situații neașteptate.

Nu e doar 2024

Aceleași transferuri din fondul de rezervă către Casa de Pensii apar și în anii dinainte:

• 2022 — 196 de milioane de lei
• 2023 — 657,186 milioane de lei
• 2024 — 1,6 miliarde de lei

În 2022 guvernul era condus de Nicolae Ciucă, în 2023 s-a făcut rotativa, în 2024 premier era Marcel Ciolacu. Practica a trecut peste schimbarea de premier fără să se întrerupă.

Partea care nu se vede în cifra cu pensiile

Aici e lucrul care schimbă dimensiunea poveștii.

Cele 1,6 miliarde pentru pensii sunt 2,5% din cât s-a cheltuit în 2024 prin fondul de rezervă.

Cifrele, așa cum au fost calculate din execuția bugetară:

• 2023 — prevăzut în lege: 686 de milioane de lei. Cheltuit: 32 de miliarde.
• 2024 — prevăzut în lege: 1 miliard. Cheltuit: 64 de miliarde.

Total, din septembrie 2023 până în decembrie 2024: 96 de miliarde de lei, adică vreo 19,2 miliarde de euro.

Pe ce s-au dus: 37,36 miliarde pe cheltuieli de funcționare, 34,8 miliarde pe investiții, 12,52 miliarde pe ajutoare de tot felul, 12,14 miliarde pe salarii.

Adică o treime pe investiții, restul pe cheltuieli care se repetă în fiecare an — exact genul de cheltuieli care se pun în buget și se votează în Parlament.

Asta e miza: un fond de rezervă folosit așa nu mai e o rezervă. E o rectificare bugetară făcută prin hotărâre de guvern, fără vot.

Ce spune și ce nu spune Curtea de Conturi

Trebuie separate două lucruri care se amestecă des.

Curtea de Conturi nu dă verdicte penale. Ea constată abateri de la destinația legală a banilor și cere îndreptarea lor. Ce a constatat aici e folosirea fondului în afara scopului pentru care e prevăzut, nu o infracțiune.

Separat, a fost depusă o plângere penală contra fostului premier, pe motivul că ar fi prezentat Parlamentului date neconforme despre execuția bugetară. E un dosar distinct, cu soarta lui, și nu s-a pronunțat nimeni.

Cine spune „e ilegal, a stabilit Curtea de Conturi” pune cap la cap două lucruri care nu sunt același lucru.

Și nici nu e prima dată

Partea neplăcută e că raportul ăsta mai fusese scris.

În ianuarie 2013, Curtea de Conturi audita anul 2011. Legea prevăzuse pentru fondul de rezervă 200 de milioane de lei. Ajunsese la 2,09 miliarde — de zece ori mai mult. S-au alocat 2,04 miliarde.

Formularea din raportul de atunci:

„Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului a beneficiat de alimentări prin renunțări netransparente și a fost utilizat de asemenea într-o manieră netransparentă, prin hotărâri de Guvern, fără control parlamentar.”

Auditorii scriau atunci că nu există criterii clare pentru ce înseamnă „urgent sau neprevăzut”, că cererile veneau fără justificare scrisă și că nimeni nu controla după aceea pe ce s-au dus banii.

Cincisprezece ani mai târziu, aceleași trei constatări.

Ce s-a schimbat totuși

În 2025, fondul a coborât la 8,8 miliarde de lei — 1,1% din cheltuielile bugetare, sub media ultimilor zece ani, de circa 2,2%.

Consiliul Fiscal a numit ce se făcuse înainte „practică nocivă” și a spus că s-a renunțat la ea. A cerut, mai departe, criterii clare pentru ce se poate finanța din fond și raportare periodică la Parlament.

Deci se poate. Și s-a și făcut, anul trecut.

Restul raportului, cel despre pensii

Raportul Curții de Conturi de acum — 72 de pagini, pe o verificare făcută între august 2025 și februarie 2026 — nu se oprește la fondul de rezervă.

Ce a mai găsit la Casa Națională de Pensii Publice:

• Circa 2,2 milioane de pensionari — aproape jumătate din cei 4,6 milioane — au putut fi afectați de recalculări greșite.
• Peste 230 de milioane de lei plătiți în minus față de cât se cuvenea. Și peste 71 de milioane plătiți în plus.
• 548.821 de lei virați mai mult de trei luni la rând după decesul beneficiarului, fără să se emită decizii de debit.
• 510.906 lei pensii de urmaș plătite unor oameni care nu mai îndeplineau condițiile.
• 33,4 milioane de lei impozit reținut din pensiile pe 2024 și nevirat la bugetul de stat, deși legea cere asta.
• 140.332 de lei sporuri de confidențialitate acordate fără temei legal.

Cauza principală, spun auditorii, e că sistemul informatic al Casei de Pensii nu funcționează cum trebuie. Termenul de îndreptare: 31 decembrie 2026.

Ce nu spune articolul ăsta

Nu spune că pensionarii au primit bani care nu li se cuveneau. Creșterea din septembrie 2024 era prevăzută prin lege. Problema nu e că s-au dat pensiile, ci de unde s-au luat banii și pe ce ușă au trecut.

Nu spune că 2,2 milioane de pensii sunt greșite. Spune că atâția oameni au putut fi afectați — e o estimare de risc a auditorilor, nu o numărătoare a erorilor confirmate.

Nu spune că cineva a furat. Nicio sumă din raport nu e descrisă ca sustrasă. Sunt bani cheltuiți pe altă ușă decât cea prevăzută, plus erori de calcul dintr-un sistem informatic care nu ține pasul.

Nu spune că guvernele dinainte de 2022 erau altfel. Raportul din 2013 arată contrariul.

Și nu spune ce va decide justiția în dosarul deschis. Nu prezicem.

Pentru noi, aici

Există o întrebare simplă pe care merită să și-o pună oricine citește despre buget.

Bugetul de stat se votează în Parlament. Rectificările, la fel. Fondul de rezervă e singurul loc din care se pot muta bani printr-o hotărâre de guvern, semnată într-o ședință, fără vot.

Când suma care trece pe acolo e de 64 de ori mai mare decât cea scrisă în lege, bugetul votat de Parlament nu mai e bugetul țării. E o propunere.

Pensiile sunt 2,5% din discuția asta. Restul de 97,5% n-a ajuns la știri.

---

MCB

Surse: raportul de audit al Curții de Conturi la Casa Națională de Pensii Publice, verificare desfășurată între august 2025 și februarie 2026, citat de Newsweek România și Cotidianul; execuția fondului de rezervă bugetară pe 2023 și 2024, în analiza Europa Liberă România din 21 octombrie 2025, autor Cezar Amariei; raportul Consiliului Fiscal și datele pe 2025, prin cursdeguvernare.ro, 10 septembrie 2026; raportul public al Curții de Conturi din 31 ianuarie 2013 privind exercițiul bugetar 2011, prin HotNews.