Decizia CCR numărul 883 trimite legea integrității înapoi la deputați

Material SmartȘtiri Text scris de redacția noastră, pe baza surselor citate la final.

Prevederea pe care Curtea Constituțională a lăsat-o în picioare, cu 5 voturi la 3, ar putea costa funcțiile a peste 120 de persoane, potrivit Radio România Cluj. În jurul ei se poartă acum dezbaterea pe legea integrității, reluată de Camera Deputaților în sesiunea extraordinară din 24-26 august, după ce judecătorii constituționali au admis parțial sesizările depuse împotriva actului normativ.

Decizia numărul 883 a fost pronunțată pe 17 august, iar motivarea a fost publicată în Monitorul Oficial pe 21 august, potrivit Agerpres. Sesizările veniseră de la 27 de senatori USR și PNL și, separat, de la președintele Nicușor Dan, relatează HotNews.

Ce a rămas în lege

Curtea a menținut prevederea potrivit căreia aleșii constatați definitiv în stare de incompatibilitate sau în conflict de interese își pierd funcția în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Decizia pe acest punct a fost luată cu 5 voturi la 3, potrivit HotNews.

În motivare, Curtea arată că măsura nu reprezintă o sancțiune retroactivă, ci un efect pentru viitor al unor fapte anterioare. Scopul urmărit, se arată în document, este protejarea integrității funcției publice și refacerea credibilității instituțiilor, potrivit Agerpres.

Ce a picat

Sintagma referitoare la persoanele aflate în relații asemănătoare celor dintre soți a fost declarată neconstituțională, în raport cu articolul 1 alineatul 5 și cu articolul 26 din Constituție. Curtea a reținut lipsa unor criterii legale clare, caracterul excesiv de subiectiv al evaluării și problema delegării către Agenția Națională de Integritate a aprecierii unor relații private. Potrivit Agerpres, judecătorii au descris procedura rezultată drept una aleatorie.

Cu majoritate de voturi a căzut și publicarea declarațiilor de interese ale soților demnitarilor. Declarațiile rămân la ANI și nu devin public accesibile, potrivit Radio România Cluj. Amendamentul care introducea sintagma eliminată fusese depus de AUR, relatează HotNews.

Cine plătește politic

Prevederea rămasă în lege a intrat în text printr-un amendament al PSD. Între cei vizați se află primarul Timișoarei și liderul USR, Dominic Fritz, constatat definitiv în conflict de interese în iunie 2026. Fritz a criticat decizia și a anunțat că se va adresa Curții Europene a Drepturilor Omului. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a apărat prevederea, invocând date oficiale ale ANI, relatează aceeași sursă.

Legea fusese adoptată de Parlament înainte de vacanța parlamentară și contestată la Curte înainte de promulgare. Este a doua oară când actul normativ ajunge pe masa judecătorilor constituționali, potrivit HotNews.

Acum, Parlamentul trebuie să pună legea în acord cu decizia și să elimine prevederile declarate neconstituționale. Camera Deputaților, primă cameră sesizată, a inclus proiectul pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare, cu ședințe de vot final luni, de la ora 16:00, și miercuri, de la ora 10:00, potrivit programului anunțat de Agerpres. După adoptare, președintele Nicușor Dan poate promulga legea sau o poate trimite înapoi în Parlament pentru reexaminare, caz în care actul normativ ar reveni la dezbatere, notează Radio România Cluj.

Termenul contează și financiar. Potrivit HotNews, legea este legată de un jalon din PNRR și trebuie să fie în vigoare până la 31 august, miza fiind de aproximativ 770 de milioane de euro. Toată discuția are loc în a patra lună în care România nu are un guvern cu puteri depline.