Tezaurul de la Moscova și banii rusești înghețați: ce s-a cerut de fapt și unde
Pe rețele circulă un text care spune că Parlamentul European „tocmai” a deschis drumul ca România să fie plătită pentru Tezaurul de la Moscova din banii rusești înghețați în Belgia. Ideea de fond e reală și e discutată oficial. Dar nu la Parlamentul European și nu acum. Am verificat ce s-a întâmplat de fapt.
Ce e nou: demersul de la Consiliul Europei
Pe 24 iunie 2026, deputatul USR Iulian Bulai a depus la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) o moțiune pentru o rezoluție privind Tezaurul. Au semnat-o și senatorul Titus Corlățean, deputatele Oana Murariu și Simona Spătaru, plus parlamentari din alte țări europene.
Moțiunea cere analizarea „tuturor mecanismelor financiare și juridice viabile”, inclusiv folosirea activelor suverane rusești înghețate, pentru returnarea integrală a Tezaurului sau plata contravalorii lui. Valoarea actuală estimată în document: 11,4 miliarde de euro.
Biroul APCE a propus întocmirea unui raport. Raportorul urmează să fie numit în decembrie. E un prim pas, nu o decizie.
Ce a spus Parlamentul European, și când
Formularea „un caz internațional fără precedent de însușire ilegală” e reală. Vine din rezoluția Parlamentului European adoptată pe 14 martie 2024, la inițiativa europarlamentarului Eugen Tomac, cu o majoritate largă. Rezoluția cere Rusiei să returneze integral Tezaurul și cere Comisiei să pună subiectul pe agenda relației UE–Rusia când dialogul politic va fi reluat. Rezoluția nu vorbește despre Euroclear sau despre activele înghețate.
Istoria, pe scurt
În decembrie 1916 și în iulie 1917, cu Bucureștiul ocupat, România și-a trimis la Moscova, la aliatul rus, rezervele de aur ale Băncii Naționale, în total circa 91,5 tone, împreună cu bijuteriile Reginei Maria, documente de arhivă, obiecte bisericești și opere de artă. Guvernul rus a garantat în scris siguranța și restituirea lor.
În ianuarie 1918, guvernul sovietic a rupt relațiile cu România și a declarat că Tezaurul nu va fi predat autorităților române. Moscova a returnat o parte din obiecte în 1935 și în 1956, inclusiv circa 33 de kilograme de aur. Rezerva de aur a Băncii Naționale nu a fost returnată niciodată.
Banii rusești din Belgia
În UE sunt imobilizate circa 210 miliarde de euro ale Băncii Centrale a Rusiei, cei mai mulți la Euroclear, în Belgia. În mai 2024, Consiliul UE a decis ca profiturile extraordinare generate de acești bani să meargă în sprijinul Ucrainei. Prima tranșă, de circa 1,5 miliarde de euro, a fost transferată în iulie 2024. Precedentul invocat de autor există, deci: veniturile din activele înghețate pot fi folosite pentru alte scopuri decât le-ar fi dorit Rusia.
Un argument care se sprijină pe fapte
Autorul textului spune că Rusia nu poate fi succesoarea URSS doar când îi convine. Există un precedent util: în 1997, Rusia a acceptat să plătească Franței 400 de milioane de dolari pentru împrumuturile țariste rămase neonorate după 1917. Deci Moscova a recunoscut deja datorii din perioada țaristă.
Ce nu spune articolul ăsta
Nu confirmă schema în trei pași din textul de pe rețele: amendament la regulile Euroclear, titluri de despăgubire de la Banca Europeană de Investiții, plată imediată. E propunerea autorului. Nu există nicio decizie europeană în acest sens.
Nu confirmă că țarul Nicolae al II-lea a semnat personal chitanța, că printre bunuri era coroana Reginei Maria cu 1.500 de diamante sau 2.500 de tablouri de Grigorescu. Coroana de la încoronarea din 1922 a fost făcută după război. Nici citatul atribuit lui Troțki nu l-am găsit într-o sursă de încredere.
Nu confirmă că furtul „nu se prescrie” în dreptul internațional în forma absolută din text. E o susținere juridică a autorului, pe care o va analiza raportul APCE.
Pentru noi, aici
Tezaurul nu mai e doar o problemă bilaterală uitată. E pe masa Consiliului Europei, iar ideea folosirii activelor rusești înghețate a intrat în documente oficiale. Drumul e lung, dar e deschis. Merită urmărit în decembrie, când APCE își numește raportorul.
MCB
Surse: Adevărul și Aktual24, pentru moțiunea depusă la APCE în iunie 2026; Europa Liberă, Euronews România și G4Media, pentru rezoluția Parlamentului European din 14 martie 2024; Comisia Europeană, pentru prima tranșă din veniturile activelor rusești imobilizate (iulie 2024).