Summit al „Coaliției de Voință” la Kiev: apărarea antiaeriană, declarată „prioritate urgentă”

Material SmartȘtiri Scris de redacția noastră, nu preluat.

Foto: Suicasmo / Wikimedia Commons (CC BY-SA 4.0)

Ucraina și-a marcat luni, 24 august, a 35-a aniversare a independenței găzduind o reuniune a așa-numitei „Coaliții de Voință”, formatul de state care sprijină Kievul militar și financiar. Reuniunea s-a desfășurat în format hibrid: majoritatea liderilor au participat online, iar un grup restrâns s-a deplasat la Kiev.

Cine a fost la Kiev

Declarația finală a fost semnată de premierul britanic Andy Burnham, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz, în calitate de coprezidenți, alături de Volodimir Zelenski. Dintre cei trei, doar Burnham s-a aflat la Kiev; Macron și Merz au participat de la distanță, potrivit Al Jazeera. Pentru Burnham, învestit în iulie, a fost prima deplasare externă de la preluarea mandatului.

Potrivit Ukrainska Pravda, la Kiev au ajuns, pe lângă premierul britanic, președintele Consiliului European, António Costa, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, președintele Finlandei, Alexander Stubb, premierul Luxemburgului, Luc Frieden, și președinta Estoniei. Premierul norvegian Jonas Gahr Støre venise cu o zi înainte.

Ce s-a decis

Declarația comună publicată de guvernul britanic pe gov.uk enumeră câteva angajamente:

• creșterea sprijinului militar și întărirea apărării antiaeriene, descrisă drept „prioritate urgentă”;
• schimb de tehnologii în cadrul unei coaliții anti-rachete balistice;
• intensificarea sancțiunilor împotriva complexului militar-industrial rus și combaterea eludării lor;
• sprijin imediat pentru sectorul energetic ucrainean înaintea iernii;
• pregătirea unei „Forțe Multinaționale Ucraina”, care ar urma să fie desfășurată după încetarea ostilităților.

Documentul afirmă că măsurile coordonate au privat „vistieria de război” a Rusiei de cel puțin 495 de miliarde de dolari din februarie 2022 — o cifră furnizată de coaliție, care nu poate fi verificată independent.

Cererea Kievului: interceptoare

Zelenski a insistat pe scăderea livrărilor de rachete interceptoare pentru sistemele Patriot. Potrivit Al Jazeera, el a spus că Ucraina a primit 675 de rachete în tot anul 2023, 364 în tot anul 2025, iar pentru 2026 proiecția actuală este de 264 — deși atacurile rusești s-au intensificat. Kievul cere un pachet de cel puțin 300 de interceptoare pentru sezonul rece. Toate aceste cifre sunt cele prezentate de partea ucraineană și nu au putut fi verificate independent.

Norvegia a venit cu cel mai consistent angajament financiar: premierul Jonas Gahr Støre i-a comunicat lui Zelenski, pe 23 august la Kiev, o propunere de sprijin de 85 de miliarde de coroane (circa 9,2 miliarde de dolari) pentru 2027, prin Programul de sprijin Nansen pentru Ucraina, orientată în principal spre asistență militară, potrivit Kyiv Post. Fiind o propunere bugetară, suma urmează procedura de aprobare de la Oslo.

De ce contează pentru România

Președintele Nicușor Dan a participat la reuniune, dar nu s-a numărat printre liderii deplasați la Kiev. Într-o postare pe Facebook, citată de cursdeguvernare.ro, el a spus că discuțiile au vizat finalizarea garanțiilor de securitate, creșterea numărului de incidente cu drone la frontierele NATO și activitățile hibride ruse, precum și nevoia de securizare a rutelor de navigație și comerciale din Marea Neagră — dosare în care România este direct expusă.

Rutele comerciale din Marea Neagră sunt cele pe care trec cerealele ucrainene spre porturile românești, Constanța fiind principalul beneficiar logistic al coridorului. Orice decizie a coaliției privind apărarea antiaeriană și securitatea maritimă se traduce, pentru România, în risc mai mic sau mai mare pe propriul litoral.