Oceanele au atins cea mai ridicată temperatură măsurată vreodată, în plină lună august

Material SmartȘtiri Scris de redacția noastră, nu preluat.

Foto: Hamad Darwish from Medford, Oregon, USA / Wikimedia Commons (CC BY 2.0)

Temperatura medie zilnică la suprafața oceanelor lumii a atins pe 22 august 21,1 grade Celsius, un record în seria de date a serviciului european Copernicus pentru schimbări climatice, care începe în 1979. Valoarea a depășit precedentul record, de 21,09 grade, stabilit în martie 2024.

Calculul se referă la zona dintre 60 de grade latitudine sudică și 60 de grade latitudine nordică și se bazează pe datele de reanaliză ERA5, produse de Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF), care operează serviciul Copernicus. Anterior, cea mai ridicată valoare măsurată într-o lună august era de 20,98 grade, în 2023.

De ce e neobișnuit momentul

Copernicus a subliniat că recordul apare într-un moment nefiresc al anului. În mod normal, temperatura medie a oceanelor atinge vârful în martie-aprilie, la finalul verii din emisfera sudică, unde se află cea mai mare parte a suprafeței oceanice a planetei. Un maxim absolut în august înseamnă că întreaga curbă anuală s-a deplasat în sus.

Samantha Burgess, responsabilă pentru strategia climatică la ECMWF, a explicat că „El Niño adaugă căldură în sistem, dar face asta peste decenii de încălzire provocată de om”. Arderea combustibililor fosili a ridicat deja temperatura oceanelor cu circa 0,8 grade față de nivelurile preindustriale.

Un El Niño care se întărește

Fenomenul El Niño — încălzirea periodică a apelor din Pacificul ecuatorial — se intensifică rapid. Centrul american de Prognoză a Climei al NOAA a raportat pentru luna iulie anomalii de +1,4 grade în regiunea Niño-3.4, +1,7 grade în Niño-3 și +2,9 grade în Niño-1+2, și a estimat o probabilitate de peste 90% pentru un El Niño foarte puternic în toamna și iarna 2026-2027 din emisfera nordică. Organizația Meteorologică Mondială se aștepta la o intensificare continuă în intervalul august-octombrie, cu un vârf în noiembrie.

Consecințele merg dincolo de o cifră de laborator. Apa mai caldă se dilată și contribuie la creșterea nivelului mării, distruge recifele de corali, absoarbe mai puțin dioxid de carbon din atmosferă și alimentează furtuni mai intense. Jane Lubchenco, fostă șefă a NOAA, a avertizat că oceanele mai calde amenință „securitatea alimentară, prosperitatea economică și viața marină”.

Ce înseamnă pentru Europa

Anii cu El Niño puternic sunt, în general, ani cu recorduri globale de temperatură, cu efecte care se propagă și în circulația atmosferică din emisfera nordică. Pentru bazinul Mării Negre și pentru agricultura din sud-estul Europei, semnalul relevant nu e atât fenomenul din Pacific, cât fondul pe care se suprapune: veri mai lungi, secete mai frecvente și episoade de precipitații mai violente. Copernicus, serviciul finanțat de Uniunea Europeană, este principala sursă de date pe care se sprijină aceste evaluări.