Norvegia n-a interzis mașinile pe benzină. Le-a scumpit cu taxa pe CO2 și pe masă — și 97,9% din mașinile noi din 2026 sunt electrice

24 October 2026, 08:11 ms-redactie

SmartȘtiri

Premisa populară spune că Norvegia a interzis mașinile pe benzină din 2025. Nu e adevărat. În Norvegia poți cumpăra și înmatricula legal, astăzi, o mașină pe benzină sau diesel. Nu există nicio interdicție. Ținta „toate mașinile noi vândute să fie cu zero emisii din 2025″ este un obiectiv politic din Planul Național de Transport, nu o lege penală. Și corectura asta face articolul mai puternic, nu mai slab: dacă ar fi fost interdicție, rezultatul s-ar fi explicat prin forță. Fiind doar preț, rezultatul se explică prin aritmetică — și aritmetica se poate copia.

Ce a făcut Norvegia, de fapt

A lăsat ambele mașini pe piață și a schimbat prețul dintre ele. Mașina pe combustibil fosil plătește o taxă de primă înmatriculare (engangsavgift) calculată pe emisiile de CO2 și pe masa vehiculului, plus accize pe carburant. Mașina electrică a fost scutită de TVA (25%) pentru partea de preț de până la 500.000 de coroane, scutită de taxa de drum, iar administrațiile locale nu-i pot lua la barieră mai mult de 70% din tariful plătit de o mașină pe benzină. Statul n-a interzis nimic. A pus diferența pe factură.

Important: cumpărătorul norvegian nu a fost convins de un mesaj despre climă. A fost convins de un bon fiscal. Două mașini din aceeași clasă, una cu 25% TVA și taxă pe CO2, cealaltă fără. Când 96% dintre oameni aleg la fel, nu e virtute colectivă — e preț.

Cifrele

179.550 de autoturisme noi înmatriculate în Norvegia în 2025, din care 95,9% complet electrice (Consiliul Norvegian pentru Informații în Trafic Rutier, OFV).
115.197 de autoturisme noi în primele nouă luni din 2026, din care 112.826 electrice — 97,9%. În august 2026, recordul lunar: 98,7%.
Parcul auto la 31 decembrie 2025: 2.944.403 autoturisme, dintre care 945.185 electrice (32,1%), 950.404 diesel și 677.625 pe benzină (Statistics Norway). Pentru prima dată, electricele au devenit cel mai numeros grup.
Scutirea de TVA pentru electrice valorează singură aproximativ 17,5 miliarde de coroane pe an.
Din 1 ianuarie 2026, plafonul scutirii de TVA scade de la 500.000 la 300.000 de coroane, iar din 2027 scutirea dispare complet. În paralel, taxa de primă înmatriculare pentru mașinile fosile crește cu 20.000–30.000 de coroane.
Pentru comparație: vârsta medie a unui autoturism este de 15,6 ani în România, 12,7 ani media UE și 11,4 ani în Norvegia. Electricele reprezintă 0,4% din parcul auto românesc și 27,7% din cel norvegian (ACEA, date 2024).

Aritmetica, nu morala

Teza seriei se verifică și aici. Un stat care ar fi interzis mașina pe benzină ar fi trebuit să plătească un aparat: control la frontieră pentru importuri, control la înmatriculare, contencios administrativ, piață gri de rable înmatriculate în altă țară. Ar fi cheltuit ca să vâneze. Norvegia a făcut invers: a pus prețul pe lucrul pe care îl voia mai puțin și a rămas cu evidența completă a fiecărei mașini. Nu are nevoie să caute nimic, pentru că nimeni nu se ascunde. Schimbarea de comportament a fost cumpărată, nu confiscată.

Dovada că e mecanism de preț, și nu credință: acum că 98% din piață e electrică, statul urcă prețul electricelor. Din 2027 plătesc TVA integral. Instrumentul nu era mașina electrică. Instrumentul era diferența de preț, iar diferența se recalibrează când comportamentul s-a mutat.

Ce nu spune articolul ăsta

Că modelul a fost ieftin. N-a fost. Guvernul norvegian își calculează singur nota de plată și o publică: numai pentru anul bugetar 2025, veniturile pierdute din taxele auto și TVA, comparativ cu nivelul de taxare din 2007, sunt de aproximativ 50 de miliarde de coroane. Cumulat, între 2007 și 2025, pierderea este estimată la 640 de miliarde de coroane — 540 de miliarde din taxe auto și 100 de miliarde din TVA. O parte vine și din hibride și din mașini fosile mai eficiente, nu doar din electrice, dar ordinul de mărime rămâne: Norvegia a cumpărat tranziția, cu bani pe care un stat fără fond suveran nu îi are.

Al doilea minus: scutirea e regresivă. O reducere de 25% din preț valorează mai mult pentru cine cumpără o mașină de 600.000 de coroane decât pentru cine nu cumpără deloc. Al treilea: electricele au rezolvat emisiile la țeavă, nu traficul și nu uzura drumurilor — de aceea taxele de barieră au ajuns la 15,8 miliarde de coroane în 2024, cu până la 17 miliarde estimate pentru 2025. Și al patrulea: viteza de pe piața nouă nu se transferă instantaneu în parcul auto. 97,9% din mașinile noi sunt electrice, dar doar 32,1% din mașinile aflate pe drum.

Partea românească

România a eliminat complet taxa auto de primă înmatriculare în februarie 2017, după un șir de taxe lovite în instanță, și nu a pus nimic în loc care să lege prețul de emisii. Rezultatul e în cifre: cel mai bătrân parc auto din Uniunea Europeană, 15,6 ani medie, și 0,4% electrice. Nu e o pledoarie pentru taxa pe mașini vechi — oamenii cumpără mașini vechi pentru că n-au bani de altele. Este o observație de aritmetică: statul român nu încasează nimic din diferența dintre o mașină care poluează mult și una care poluează puțin, și nici nu o folosește ca pârghie. Are costul parcului vechi, fără venitul care l-ar putea înnoi.

Editorial de BRAHARU MARIUS CONSTANTIN
Opinia autorului nu reprezintă o poziție a redacției. Datele citate provin de la Consiliul Norvegian pentru Informații în Trafic Rutier (OFV), Statistics Norway (SSB), Guvernul Norvegiei (regjeringen.no), Asociația Norvegiană a Automobiliștilor (NAF) și Asociația Europeană a Constructorilor de Automobile (ACEA).