India n-a interzis cripto. I-a pus 30% impozit și 1% la fiecare tranzacție — a încasat 437 de crore, dar a împins 6,1 miliarde de dolari peste graniță

6 October 2026, 08:25 ms-redactie

SmartȘtiri

Cel mai populat stat din lume a refuzat să interzică criptomonedele și le-a pus impozit. Cazul e instructiv exact pentru că nu e o victorie curată: are o greșeală de dozaj înăuntru.

Premisa populară e greșită: India n-a interzis niciodată cripto

Se spune des că India a interzis criptomonedele. Nu e adevărat, și corectura schimbă tot articolul. În 2018, banca centrală (RBI) a interzis băncilor să deservească firme de cripto — o interdicție pe conducta de bani, nu pe activitate. În 4 martie 2020, Curtea Supremă a anulat circulara RBI. Din acel moment statul indian avea trei opțiuni: interdicție prin lege, indiferență, sau fiscalizare.

A ales a treia. Din 1 aprilie 2022, câștigul din transferul de „active digitale virtuale” se impozitează cu 30%, fără compensarea pierderilor. Din iulie 2022 s-a adăugat un 1% reținut la sursă (TDS) la fiecare tranzacție, indiferent de profit. Nu e legalizare entuziastă. E recunoașterea unui lucru simplu: piața există, iar un stat care o vede poate măcar să o numere.

Cifrele-cheie

30% impozit pe câștigul din cripto în India, din 1 aprilie 2022, fără deducerea pierderilor.
1% reținut la sursă la fiecare tranzacție, din iulie 2022.
157,9 crore de rupii — TDS încasat până la 20 martie 2023, pentru anul fiscal 2022-23 (răspuns oficial al Ministerului de Finanțe în Rajya Sabha, 28 martie 2023). Un crore = 10 milioane de rupii.
269 de crore impozit pe venit din cripto în 2022-23, 437,4 crore în 2023-24 — plus 63% într-un an (declarație a ministrului de stat la finanțe în Parlament, iulie 2025).
Locul 1 în lume la adopția cripto, India, în indicele Chainalysis 2025 — peste SUA, Pakistan, Vietnam și Brazilia.
24 septembrie 2021 — data la care banca centrală a Chinei a declarat ilegale toate tranzacțiile cu criptomonede. Varianta cealaltă.

China a ales interdicția. India a ales să vadă.

Cele două state au pornit de la aceeași frică. China a interzis: nu are impozit, nu are registru, nu are platforme pe care să le întrebe ceva. India a taxat: are venit la buget crescut cu 63% într-un an, are declarații fiscale și are firme cu nume și sediu cu care Parlamentul poate sta la masă. Chiar a stat: pe 20 mai 2026, comisia de finanțe a Parlamentului a audiat oficial Binance, WazirX și ZebPay.

Diferența nu e morală, e de cost administrativ. O interdicție trebuie urmărită, iar urmărirea costă bani și nu produce niciunul. Un impozit se autodeclară și aduce. Teza seriei, încă o dată: statul care cunoaște problema plătește mai puțin decât statul care o vânează.

Ce nu spune articolul ăsta

Partea slabă a modelului indian nu e taxarea, e dozajul — și se vede tot pe cifre. Acel 1% pe fiecare tranzacție, nu pe profit, e o taxă pe mișcare: pentru cine tranzacționează des, înseamnă pierdere garantată chiar și pe zero. Piața a plecat, nu a plătit.

Datele strânse de Esya Centre, institut de politici publice din New Delhi: între iulie 2022 și decembrie 2023, indienii au tranzacționat peste 1,03 trilioane de rupii pe platforme necooperante cu fiscul, iar între decembrie 2023 și octombrie 2024 încă 2,63 trilioane. TDS-ul neîncasat depășește 60 de miliarde de rupii, cu o proiecție de 177 de miliarde pe cinci ani în ritmul actual. Traficul către platformele indiene a scăzut cu 34% în 2024, cel către platformele din afară a crescut cu 77%, și peste 90% din tranzacțiile investitorilor indieni s-au mutat în afara jurisdicției.

Raportul final: India încasează circa 437 de crore pe an — vreo 52 de milioane de dolari — în timp ce aproximativ 6,1 miliarde de dolari de volum anual îi trec granița. A evitat greșeala Chinei și a făcut una proprie: a pus o taxă mai mare decât toleranța pieței și a recreat economia gri pe care voia să o înlocuiască. Reglementarea bate interdicția doar dacă rata e plătibilă. Altfel e o interdicție scrisă în limbaj fiscal.

Unde ne pune asta pe noi

România a fiscalizat de la început, cu o cotă mică: 10% pe câștigul din transferul de monedă virtuală, cu scutire sub 200 de lei pe tranzacție dacă totalul anual nu trece 600 de lei, plus CASS peste pragurile obișnuite. Problema e la numărător. În 2024, 1.613 contribuabili au declarat la ANAF venituri de 700,98 milioane de lei din monedă virtuală — în scădere de la 712 milioane în 2023. O mie șase sute de oameni, într-o țară unde estimările vorbesc de miliarde de dolari deținute și unde circa 7,5% din populație ar avea cripto.

Din 1 ianuarie 2026 se schimbă două lucruri simultan. Cota urcă de la 10% la 16%, prin Legea 239/2025 (art. 116 alin. 2¹ din Codul fiscal). Și intră în vigoare raportarea automată DAC8/CARF: platformele cu utilizatori români se înregistrează la ANAF și transmit singure cine a cumpărat ce, cu amenzi de 50.000-150.000 de lei. Cadrul european e Regulamentul (UE) 2023/1114 — MiCA — aplicabil integral din decembrie 2024, cu tranziție până la 1 iulie 2026.

Adică România face, în aceeași lună, mișcarea care a funcționat în India (vizibilitatea) și mișcarea care a dat greș acolo (scumpirea). Lecția indiană nu e „nu taxați”, e „nu creșteți rata în aceeași lună în care deschideți ochii”. Vizibilitatea aduce baza; rata decide dacă baza rămâne în țară.

Editorial de BRAHARU MARIUS CONSTANTIN
Opinia autorului nu reprezintă o poziție a redacției. Datele citate provin de la Ministerul de Finanțe al Indiei (comunicat PIB — răspuns în Rajya Sabha, 28 martie 2023; declarație în Parlament, iulie 2025), Curtea Supremă a Indiei (hotărârea din 4 martie 2020), Banca Populară a Chinei (anunțul din 24 septembrie 2021), Esya Centre, indicele global de adopție Chainalysis 2025, Comisia de finanțe a Parlamentului indian (audierea din 20 mai 2026), ANAF, Codul fiscal al României și Legea 239/2025, precum și Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA).