Gustav Gressel: Rusia nu are acum forțele pentru un atac asupra NATO, dar se pregătește pentru el

17 October 2026, 12:28 ms-redactie

Material SmartȘtiri Text scris de redacția noastră, pe baza surselor citate la final.

SmartȘtiri

Când un ofițer care predă la academia de apărare a unei țări neutre spune că un atac rusesc asupra unui stat european este posibil și, într-o anumită măsură, probabil în următorii ani, merită ascultat cu atenție. Mai ales când, în aceeași frază, explică de ce un asemenea atac nu e iminent. Gustav Gressel a făcut această distincție într-un interviu acordat televiziunii publice germane ZDF pe 22 septembrie 2026, iar pe 1 octombrie a revenit, tot la ZDF, cu o evaluare a frontului din Donbas.

Gressel este politolog și ofițer-profesor principal la Academia de Apărare Națională a Armatei Austriei (Landesverteidigungsakademie). Între 2014 și 2024 a fost cercetător la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR) din Berlin, unul dintre cele mai influente think-tank-uri europene de politică externă, și este fost ofițer al armatei austriece.

Teza: pregătire pe termen lung, presiune hibridă pe termen scurt

Gressel separă clar două orizonturi. Pe termen lung, el susține că Rusia planifică și se pregătește pentru o escaladare cu NATO, iar dacă și unde va lovi depinde de factori pe care Moscova nu îi controlează direct: deznodământul războiului din Ucraina, politica internă și externă a Statelor Unite și evoluția crizei din jurul Taiwanului. Un moment de slăbiciune politică a Europei ar putea fi exploatat pentru a umili Alianța.

Pe termen scurt, însă, analistul austriac consideră improbabil un atac teritorial. Motivul e simplu: grosul forțelor rusești este prins în Ucraina. O ocupare rapidă a unui teritoriu NATO ar aduce Rusia în stare de război cu Alianța, fără trupele necesare pentru a-l purta. Pentru iarnă, Gressel anticipează operațiuni sub acoperire și drone trecute peste graniță, nu o ofensivă convențională. El citează ca semne de pregătire extinderea infrastructurii militare la granița cu NATO și informațiile despre mii de paturi de spital suplimentare pentru militari în Rusia, subliniind că acestea nu înseamnă un atac „săptămâna viitoare”.

Despre front, Gressel apreciază că Operațiunea Vivaldi din zona Lîman a reușit în mare parte, chiar dacă amploarea exactă a câștigurilor e greu de stabilit. Observația lui cea mai interesantă privește comanda rusă: comandanții de pe teren ar raporta ca ocupate poziții pe care ucrainenii încă le țin, iar conducerea ar lucra cu hărți false. De aici întrebarea dacă Putin știe că armata lui nu e atât de puternică pe cât susține public, și concluzia că, atâta timp cât crede că învinge, nu va renunța la cererile maximale.

Ce înseamnă pentru România

România se află exact în tipul de spațiu pe care îl descrie Gressel: zona în care războiul hibrid se manifestă înaintea celui convențional. Drone care traversează granița, nave lovite în largul coastei bulgare și române, atacuri a căror paternitate e greu de stabilit. Dacă analiza lui e corectă, iarna aceasta va aduce mai mult din același tip de incidente, nu tancuri la Prut.

Avertismentul lui despre slăbiciunile Europei ne privește direct. Gressel spune că în multe state europene acțiunile sub acoperire împotriva unui posibil adversar sunt dificile juridic și că teama de pagube economice descurajează măsuri ferme, de pildă împotriva „flotei din umbră” rusești. Pentru București, consecința practică este nevoia unor proceduri clare și rapide de reacție la incidentele cu drone și la sabotaj, coordonate cu Bulgaria și Turcia la Marea Neagră. Iar scenariul dronelor ucrainene recuperate și folosite de Rusia sub steag fals, semnalat de Lituania, arată de ce atribuirea rapidă a oricărui incident contează.

Ce am verificat

Lituania a avertizat că Rusia ar putea folosi drone ucrainene recuperate pentru atacuri sub steag fals — confirmat. Ministrul lituanian al apărării, Robertas Kaunas, a spus asta pe 7 august 2026, precizând că nu vede semne ale unui atac iminent (Euronews).
Mii de paturi de spital suplimentare pentru militari în Rusia — parțial. Militarnyi a relatat pe 13 septembrie planuri pentru 16.000–20.000 de paturi în nord-vestul și centrul Rusiei, dar sursa inițială este un canal Telegram cu surse anonime; nu am găsit confirmare oficială.
Conducerea rusă lucrează cu o imagine falsă a frontului — confirmat în esență. Putin a afirmat la Forumul Valdai că Rusia a cucerit 1.301 km² în septembrie, în timp ce ISW a calculat pentru aceeași lună o pierdere netă rusească de circa 81 km². ISW nu poate stabili dacă e vorba de minciună deliberată sau de rapoarte distorsionate.
Vivaldi a fost în mare parte un succes — parțial. Corpul 3 a revendicat la final 277 km² și 16 localități, cifre neverificate independent; BBC notează că rușii păstrează un cap de pod pe malul vestic al râului Jerebeț.
Extinderea infrastructurii militare rusești la granița cu NATO — neverificabil din sursele pe care le-am putut citi integral.

Ce nu spune articolul ăsta

Interviurile sunt rezumate de redacția ZDF, nu transcrieri complete, deci nuanțele argumentului pot fi pierdute.

Pe fond, nu toți analiștii serioși consideră un atac asupra NATO „probabil”. Michael Kofman, de la Carnegie, a exclus în iunie un atac convențional rusesc asupra statelor baltice, anticipând în schimb mai multă escaladare orizontală în zona gri. Lawrence Freedman, profesor emerit la King’s College London, scria în The New York Times pe 7 octombrie, potrivit rezumatului Russia Matters, că presiunea hibridă asupra Europei poate reflecta mai degrabă disperare decât încredere, dar nu excludea o operațiune limitată în Baltice. Diferența dintre „posibil”, „probabil” și „improbabil pe termen scurt” contează enorm pentru bugetele de apărare. Teza lui Gressel rămâne o evaluare de risc, nu o predicție.

Surse

MCB

Surse

Textul e scris de redacția SmartȘtiri; informațiile vin din sursele de mai sus. Verificăm fiecare informație în cel puțin două surse independente.