Elveția a respins neutralitatea strictă: sancțiunile împotriva Rusiei rămân
Elvețienii au respins duminică, 27 septembrie, inițiativa care cerea o neutralitate mai strictă, scrisă în Constituție. Potrivit rezultatelor provizorii, în jur de 70% dintre votanți au spus „nu”. Consecința practică: Elveția poate aplica în continuare sancțiuni împotriva statelor care pornesc un război, deci și împotriva Rusiei.
Ce cerea inițiativa
Textul se numea „Wahrung der schweizerischen Neutralität”, adică păstrarea neutralității elvețiene. A fost lansat de alianța Pro Schweiz, apropiată de Partidul Popular Elvețian (SVP/UDC), iar fostul lider SVP Christoph Blocher a pus în campanie 2 milioane de franci. Inițiativa voia trei lucruri:
Neutralitatea „permanentă și armată” să fie trecută în Constituție.
Elveția să nu mai poată intra în alianțe militare sau de apărare și să nu mai poată coopera cu ele, cu excepția cazului în care țara e atacată sau un atac e pregătit direct împotriva ei.
Berna să nu mai poată impune sancțiuni statelor aflate în război, cu excepția celor hotărâte de Consiliul de Securitate al ONU. Pentru Rusia, asta ar fi însemnat practic scăparea de sancțiunile elvețiene, pentru că Rusia are drept de veto în Consiliul de Securitate.
De unde a pornit
În 2022, după invazia Ucrainei, Elveția s-a aliniat în mare parte sancțiunilor Uniunii Europene împotriva Rusiei. Susținătorii inițiativei au văzut aici o încălcare a neutralității tradiționale. Potrivit swissinfo, Moscova i-a îndemnat pe alegătorii elvețieni să voteze „da”.
Guvernul federal, Parlamentul și toate partidele mari, în afară de SVP, s-au opus. Argumentul lor: neutralitatea permanentă e deja consfințită în legislație, iar formula propusă ar fi legat mâinile țării. Criticii au mai spus că textul i-ar fi tratat la fel pe agresor și pe victimă, fără nicio distincție.
Rezultatul era anticipat. Sondajele gfs.bern pentru radioteleviziunea publică elvețiană arătau o respingere clară încă dinainte de vot.
A doua inițiativă, respinsă și ea
Tot duminică a căzut, și mai apăsat, inițiativa pentru securitate alimentară. Potrivit swissinfo, a strâns doar în jur de 24% voturi „da”. Cerea ca în zece ani cel puțin 70% din consum să vină din producția internă, mai multe alimente de origine vegetală, mai puține pesticide și îngrășăminte și o protecție mai bună pentru apa potabilă, sol și biodiversitate. Guvernul și Parlamentul au considerat că ar fi însemnat o intervenție prea mare a statului în agricultură și în alimentație.
Ce nu spune articolul ăsta
Nu dă cifrele finale la zecimală. Rezultatele publicate duminică sunt provizorii, iar presa elvețiană citează valori între 69% și 71% „nu” la neutralitate.
Nu spune că Elveția renunță la neutralitate. Neutralitatea rămâne, doar că nu în forma rigidă propusă de inițiativă.
Nu spune că Elveția se apropie de NATO. Votul păstrează politica actuală, nu o schimbă.
Pentru noi, aici
Elveția e una dintre marile piețe financiare ale lumii, iar sancțiunile ei contează pentru banii și activele rusești ținute acolo. Votul de duminică arată că, și într-o țară cu cea mai veche tradiție de neutralitate din Europa, majoritatea largă nu vrea ca neutralitatea să însemne că agresorul și victima sunt tratați la fel.
MCB
Surse: swissinfo.ch (SWI), 27 septembrie 2026, pentru rezultatele provizorii, conținutul inițiativei și poziția Moscovei; Consiliul Federal (admin.ch), pentru denumirile oficiale ale celor două inițiative; Finanz und Wirtschaft și 20 Minuten, pentru rezultate și sondajele dinaintea votului.