Dunărea, la minime record: seceta lovește navigația, energia și agricultura

Material SmartȘtiri Text scris de redacția noastră, pe baza surselor citate la final.

Pe imaginile făcute de sateliții Copernicus Sentinel-2 în amonte de Budapesta, albia Dunării arată ca o plajă. Bancurile de nisip se văd din spațiu. Agenția Spațială Europeană (ESA) a publicat în august comparația dintre 9 august 2025 și 4 august 2026 și notează că nivelurile minime record se repetă pe fluviu începând din 2018.

Fenomenul nu este local. Potrivit Al Jazeera, care a analizat date satelitare europene, aproximativ jumătate din suprafața Europei se află în condiții de secetă, iar 9% în stare de alertă. Loara, Garonne, Rinul, Padul și Dunărea au atins niveluri minime. Pe Rin, în zona Kaub, transportul comercial a fost grav afectat, navele operând cu încărcătură redusă.

Ungaria, cazul extrem

Serviciul meteorologic național maghiar estimează că circa 99% din teritoriul țării se află în secetă severă sau extremă, relatează agenția Associated Press. Lacul Velence, al treilea ca mărime din Ungaria, a coborât la aproximativ 20 de centimetri adâncime, față de circa 150 de centimetri considerați normali pentru luna august. Nivelul scăzut al Dunării amenință să oprească temporar singura centrală nucleară a Ungariei, pentru prima dată în 44 de ani.

Cauzele nu sunt doar climatice. Ungaria a construit peste 40.000 de kilometri de canale de desecare și a pierdut peste 80% din zonele umede istorice, arată un studiu publicat în revista Nature și citat de AP. Zsuzsanna Ujj, specialistă la organizația Prietenii Pământului Ungaria, spune că țara „nu a fost un bun administrator al apelor sale”.

La Baziaș, o treime din apa obișnuită

România este statul cel mai expus din Uniunea Europeană. O analiză a ICUB – Universitatea din București, citată de G4Media, arată că debitul Dunării la intrarea în țară, la Baziaș, a scăzut în această vară la aproximativ 1.630–1.700 de metri cubi pe secundă, față de o medie de circa 4.700 pentru perioada respectivă.

Consecințele se văd deja:

• Navigație: Administrația Fluvială a Dunării de Jos a declarat forță majoră pentru prima dată în șapte ani. Barjele au fost nevoite să încarce 500 de tone sau mai puțin, față de circa 1.000 de tone în mod obișnuit, iar tariful pe ruta Galați–Constanța a urcat de la 55 la 63 de lei pe tonă.
• Energie: centrala nucleară de la Cernavodă și-a redus producția din cauza apei insuficiente pentru răcire, relatează publicația Go4it, care citează operatorul Nuclearelectrica.
• Agricultură: au fost impuse restricții la apa pentru irigații în județele din sud-estul țării, pentru a proteja consumul populației și rezervele necesare răcirii centralelor.

Miza economică este mare. Analiza ICUB arată că România este economia din UE cea mai dependentă de transportul pe apele interioare, cu 19,2% din performanța de transport de marfă, față de o medie europeană de 1,7%. Un fluviu scăzut lovește, așadar, direct competitivitatea exportului românesc de cereale, care ajunge la Constanța în bună parte pe apă.

Soluțiile discutate sunt toate departe. FAST Danube II, un baraj la Turnu Măgurele–Nicopole, finalizarea Canalului Dunăre–București: termenele merg spre 2033 și chiar 2050. Până atunci, avertizează cercetătorii citați de G4Media, România va mai trece prin două sau trei episoade de secetă comparabile cu cele din 2022 și 2026.