Amsterdam n-a interzis apartamentele turistice. Le-a plafonat la 30 de nopți pe an, le-a dat număr de înregistrare și 12,5% taxă — 275,5 milioane de euro bugetate în 2026

Un oraș are o problemă simplă de enunțat: apartamentele din centru se închiriază turiștilor, nu localnicilor. Are două butoane. Primul interzice activitatea. Al doilea o lasă legală, dar îi pune plafon, registru și preț. Amsterdam a apăsat pe al doilea, Barcelona pe primul — și amândouă deciziile sunt publice, datate și măsurabile.

Înainte de cifre, o corectură. Premisa care circulă — „Amsterdam a interzis Airbnb” — e falsă, și corectura face argumentul mai puternic, nu mai slab. Amsterdam nu a interzis nimic. A definit închirierea de vacanță ca activitate legală cu limite scrise și a pus-o pe factură. Iar Barcelona nu a „interzis platforma”: a oprit reînnoirea licențelor pentru apartamentele de uz turistic, în baza unui decret-lege catalan. Comparația reală nu e între permis și interzis, ci între două instrumente juridice: cotă plus taxă, față de stingerea licenței.

Ce a făcut Amsterdam, pe litera regulamentului propriu

Regulile publicate de primăria Amsterdam sunt aritmetice, nu morale. O locuință poate fi închiriată turiștilor maximum 30 de nopți pe an calendaristic; într-o parte din Centrum și din De Pijp, doar 15, iar din 1 ianuarie 2027 primăria vrea plafonul de 15 nopți și în Helmersbuurt. Maximum 4 oaspeți pe sejur, iar nopțile închiriate de locatarul anterior se adună la plafonul anului. Proprietarul are nevoie de un număr de înregistrare, obligatoriu în anunț și transmis platformelor, și anunță fiecare închiriere la primărie înainte de sosirea oaspeților.

Apoi se plătește: 12,5% din prețul nopții fără TVA, cea mai mare cotă din Europa, neschimbată în 2026. Separat, armatorii dau 15 euro pe pasager de croazieră coborât în oraș la escală.

Cifrele-cheie

• 12,5% din prețul cazării fără TVA — cota taxei de turist la Amsterdam, menținută în 2026 (Gemeente Amsterdam).
• 15 euro pe pasager de croazieră, pe zi — taxa de turist de o zi.
• 30 de nopți pe an per locuință, 15 în zone din Centrum și De Pijp, maximum 4 oaspeți pe sejur.
• 275,5 milioane de euro — cât bugetează Amsterdam din taxa de turist în 2026, cu 9,8 milioane mai mult decât în 2025; 42,2% din toată taxa de turist a Olandei (CBS).
• 654 milioane de euro — totalul bugetat de primăriile olandeze pe 2026, plus 9% față de 600 de milioane în 2025 (CBS).
• Circa 10.000 de licențe de apartament turistic la Barcelona, toate expiră până în noiembrie 2028, fără licențe noi (Ajuntament de Barcelona, Decret llei 3/2023).
• Circa 300 de plângeri pe lună privind cazarea turistică ilegală la Barcelona, după datele primăriei.
• 951,6 milioane de nopți rezervate în UE prin platforme în 2025, cu 11,4% mai mult decât în 2024 și cu 32,4% mai mult decât în 2023 (Eurostat).
• 20 mai 2026 — data de la care se aplică Regulamentul (UE) 2024/1028.
• 1 leu pe zi pe turist — taxa de promovare turistică propusă în raportul de specialitate pentru impozitele și taxele locale ale Brașovului pe 2026.

Barcelona a mers exact pe celălalt drum

Primăria Barcelonei a anunțat în iunie 2024 că nu reînnoiește licențele celor circa 10.000 de apartamente de uz turistic: decretul-lege catalan 3/2023 le stinge în patru ani, iar noul plan urbanistic nu mai prevede nici categoria. Din noiembrie 2028 ar trebui să redevină locuințe. Obiectivul declarat e locuința pentru localnici, nu venitul.

Contabil: zero apartamente turistice legale, deci zero taxă din ele, și un control care rămâne integral în sarcina bugetului — primăria raportează deja circa 300 de plângeri lunare despre cazări ilegale, în timp ce licențele sunt încă valabile. Interdicția nu desființează cererea; îi schimbă adresa, de pe factură pe telefon.

Ce a decis Bruxelles-ul între cele două

Regulamentul (UE) 2024/1028, aplicabil din 20 mai 2026, nu spune nimănui ce e permis. Spune doar că trebuie numărat: unde există procedură de înregistrare, gazda primește un număr, platformele nu pot afișa anunțul fără el, fac verificări aleatorii și transmit lunar, automat, datele de activitate către un punct digital unic național. Întrebarea „interzicem sau nu” rămâne a statelor. Întrebarea „știm câte nopți și la ce preț” a primit răspuns european.

Pentru România diferența e simplă. Amsterdam ia 12,5% din prețul nopții. La noi, taxa de promovare turistică e lăsată consiliului local, iar la Brașov se propune pentru 2026 un leu pe zi pe turist. Nu susțin că România are nevoie de 12,5%. Susțin că distanța dintre 12,5% din preț și un leu pe zi nu e o diferență de doctrină, e una de aritmetică — și că din 20 mai 2026 nicio primărie nu mai are scuza că nu știe cifrele.

Ce nu spune articolul ăsta

Nu spune că taxa descurajează turismul. Amsterdam are cea mai mare cotă din Europa și bugetează pe 2026 mai mult, nu mai puțin: plus 9,8 milioane de euro. Un instrument care încasează în creștere în fiecare an e o sursă de venit, nu o frână.

Nu spune că plafonul a rezolvat problema acolo unde e cea mai gravă: dacă 30 de nopți ar fi fost de ajuns, primăria nu ar fi coborât la 15 în zone din Centrum și De Pijp și nu ar pregăti același plafon în Helmersbuurt din 2027.

Nu spune că locuințele au devenit mai ieftine pentru amsterdamezi. Taxa intră la buget; chiria nu scade automat din asta, și nicio cifră de mai sus nu arată că ar fi scăzut.

Nu spune nici că numărătoarea europeană e făcută: 951,6 milioane de nopți prin platforme în 2025, plus 11,4% într-un an, dar raportarea lunară obligatorie începe abia în mai 2026. Până atunci, orice oraș care a legiferat — Amsterdam și Barcelona incluse — a lucrat cu datele platformelor, nu cu ale sale.

Și nu spune că Barcelona a greșit. Termenul ei e noiembrie 2028. Cine declară acum câștigător un model o face înainte de rezultat.

Teza seriei rămâne o scădere, nu o predică. Statul care știe cine închiriază, câte nopți și la ce preț își plătește controlul din taxa pe activitate. Statul care interzice plătește controlul din buget și încasează zero.

---

Editorial de BRAHARU MARIUS CONSTANTIN
Opinia autorului nu reprezintă o poziție a redacției. Datele citate provin de la Gemeente Amsterdam (regulile pentru închirierea de vacanță și tarifele taxei de turist), Centraal Bureau voor de Statistiek (bugetele de taxe locale 2026), Ajuntament de Barcelona (licențele de apartamente turistice și Decret llei 3/2023), Eurostat (nopți rezervate prin platforme online, 2025), Regulamentul (UE) 2024/1028 publicat în Jurnalul Oficial al UE și raportul de specialitate privind impozitele și taxele locale pe 2026 al Primăriei Brașov.