România are de refinanțat peste 20 de miliarde de euro pe an, între 2027 și 2030

Material SmartȘtiri Scris de redacția noastră, nu preluat.

Foto: Rakoon / Wikimedia Commons (CC0)

Curba scadențelor datoriei publice a României arată, pentru intervalul 2027–2030, o presiune constantă: statul trebuie să refinanțeze peste 20 de miliarde de euro în fiecare an, potrivit datelor Ministerului Finanțelor analizate luni de CursDeGuvernare.

Cifrele, an cu an

• 2027: 21,5 miliarde de euro
• 2028: 21,5 miliarde de euro
• 2029: 20,9 miliarde de euro
• 2030: 20 de miliarde de euro

În total, aproximativ 84 de miliarde de euro în patru ani. Este esențial de înțeles ce cuprind aceste sume: doar principalul — banii împrumutați anterior, care ajung la scadență. Peste ei se adaugă dobânzile și noile împrumuturi necesare pentru acoperirea deficitului bugetar curent. „A refinanța” înseamnă, în practică, a te împrumuta din nou pentru a plăti împrumutul vechi; costul acestei operațiuni depinde de dobânda pe care piețele o cer în momentul respectiv.

Partea externă crește cel mai repede

Structura scadențelor se schimbă vizibil. Componenta externă — datoria față de creditori din afara țării — urcă de la 4,3 miliarde de euro în 2027 la 7,7 miliarde în 2028, 7,9 miliarde în 2029 și 10,1 miliarde de euro în 2030. În acel an, rambursările externe le depășesc pentru prima dată pe cele interne, estimate la 9,9 miliarde de euro.

Diferența contează. Datoria internă se plătește în lei, către bănci și investitori din România, iar banii rămân în economie. Datoria externă se plătește în valută și iese din țară, apăsând direct pe contul curent — evidența schimburilor României cu restul lumii.

Se vede deja în balanța de plăți

Primul semestru din 2026 arată deteriorarea. Deficitul balanței veniturilor primare a ajuns la 4,7 miliarde de euro, cu 848 de milioane de euro mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Plățile aferente investițiilor de portofoliu au urcat la 2,64 miliarde de euro, de la 2,33 miliarde, iar cele pentru alte investiții — în principal dobânzi — la 918 milioane de euro, de la 738 de milioane.

Contextul: peste pragul de 60%

Datoria publică a României a ajuns la 60,1% din PIB la finalul primului trimestru din 2026, potrivit datelor Eurostat publicate în iulie, și la circa 61,4% din PIB în mai, conform Ministerului Finanțelor. Proiecțiile ministerului merg mai departe: 61,8% în 2026, 63,3% în 2027 și 63,9% în 2028, urmând ca abia după 2028 traiectoria să coboare.

Depășirea pragului de 60% are consecințe legale directe. Legea 69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară obligă Guvernul să înghețe cheltuielile cu salariile și cu asistența socială și să mențină măsurile declanșate la pragurile anterioare de 45%, 50% și 55%. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a spus că legea nu mai permite creșteri suplimentare ale anvelopelor de cheltuieli de personal.

Ce înseamnă pentru cei care nu urmăresc piețele

Pentru o gospodărie, efectul este indirect, dar real: dobânzi mai mari cerute statului înseamnă, de regulă, dobânzi mai mari și pentru credite, iar înghețarea cheltuielilor cu salariile și asistența socială limitează majorările din sectorul public și indexările prestațiilor sociale în anii următori. Pentru o firmă mică, presiunea se resimte prin costul finanțării și prin ritmul plăților statului către furnizori.