Inflația a coborât la 8,16%, dar BNR ține dobânda la 6,5%

Material SmartȘtiri Scris de redacția noastră, nu preluat.

Foto: Diego Delso / Wikimedia Commons (CC BY-SA 4.0)

Rata anuală a inflației a coborât la 8,16% în iulie, de la 10,42% în iunie, potrivit Institutului Național de Statistică. Este prima coborâre sub pragul de 10% după o primă jumătate de an petrecută peste el. Atenție însă la ce înseamnă cifra: prețurile nu au scăzut, ci urcă mai încet decât acum un an.

Unde se simte cel mai tare

Diferențele dintre categorii sunt mari. Serviciile s-au scumpit cu 13,67% față de iulie 2025. Mărfurile nealimentare, cu 7,93%. Alimentele, cu 5,03%, cea mai blândă creștere dintre cele trei. Față de luna precedentă, prețurile de consum au urcat cu 0,58%.

De la începutul anului, adică față de decembrie 2025, prețurile au crescut cu 4,4%. Rata medie a ultimelor douăsprezece luni rămâne însă la 9,8%, ceea ce arată cât de scump a fost anul în ansamblu. Calculată după indicele armonizat folosit în Uniunea Europeană, inflația anuală a fost de 8,2%, cu o medie pe 12 luni de 8,8%.

Banca centrală nu se grăbește

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis pe 10 august să mențină dobânda de politică monetară la 6,50% pe an. Rata facilității de creditare, Lombard, rămâne la 7,50%, iar cea a facilității de depozit la 5,50%. Ratele rezervelor minime obligatorii au fost păstrate la nivelurile actuale. Dobânda-cheie stă la 6,50% din august 2024.

În comunicat, banca a explicat că scăderea inflației din iunie a venit aproape integral din prețurile volatile, adică legume, fructe, ouă și combustibili. Inflația de bază, măsurată prin indicatorul CORE2 ajustat, care elimină tocmai aceste prețuri, a urcat la 8,3% în iunie. Presiunea de fond nu a dispărut.

BNR și-a revizuit în sus prognoza pentru finalul lui 2026, la 5,5%, față de 3,9% cât estima anterior. Pentru finalul lui 2027 așteaptă 2,9%. Sunt prognoze, nu certitudini, iar banca le-a schimbat deja în cursul acestui an.

Ce urmează

Comparația cu anul trecut devine mecanic mai favorabilă în lunile următoare, pentru că din a doua jumătate a lui 2025 au intrat în prețuri majorarea TVA și sfârșitul plafonării la energie. Efectul acesta statistic, numit efect de bază, ar trebui să împingă rata anuală în jos fără ca prețurile să scadă efectiv de pe rafturi.

În sens opus lucrează tot energia. Oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă a forțat România să importe electricitate scumpă la orele de vârf, iar specialiștii citați de presă estimează că facturile ar putea urca cu până la 15% în lunile următoare. Dacă se întâmplă, dezinflația va merge mai lent decât arată calendarul, iar decizia BNR de a ține dobânda pe loc devine mai ușor de explicat.