Cât ne costă, de fapt, deficitul: patru luni și jumătate din munca tuturor salariaților
Ilustrație generată de SmartȘtiri. Nu este o fotografie de la fața locului.
Circulă un text care încearcă să facă vizibilă o cifră pe care nimeni n-o simte: cât are de împrumutat statul român într-un an. Ideea lui e bună, iar comparația e memorabilă. Am refăcut calculele.
Cifra: 278,5 miliarde de lei
Ăsta e necesarul de finanțare al statului pe 2026, potrivit strategiei Ministerului Finanțelor. În euro, aproximativ 55 de miliarde.
Se împarte în două:
- 127,8 miliarde de lei — deficitul propriu-zis, adică gaura dintre ce încasează și ce cheltuie statul anul ăsta. Circa 25 de miliarde de euro.
- 150,7 miliarde de lei — rostogolirea datoriilor vechi care ajung la scadență. Circa 30 de miliarde de euro.
Aici e corectura importantă. Textul spune că cele 60 de miliarde de euro sunt nevoia netă, adică fără rostogolire. Nu e așa. Partea netă e de aproximativ 25 de miliarde. Restul sunt bani împrumutați ca să returnăm bani împrumutați altădată.
Diferența nu e de pedanterie. Rostogolirea e o operațiune normală, pe care o fac toate statele. Deficitul e partea care adaugă datorie nouă.
Comparația cu salariile, refăcută
Ideea din text merită dusă până la capăt, cu cifrele de acum.
În iulie 2026, câștigul salarial mediu net a fost de 5.820 de lei — în jur de 1.145 de euro. Salariați sunt în jur de 5,1 milioane, iar numărul lor scade.
Toate salariile nete ale tuturor salariaților din România, pe un an întreg, fac aproximativ 356 de miliarde de lei, adică vreo 70 de miliarde de euro.
Deci:
- Ca să acoperi tot necesarul de finanțare pe 2026, rostogolire inclusă, ar trebui ca toți salariații din țară să lucreze gratis aproximativ 9 luni și jumătate.
- Ca să acoperi doar deficitul, partea care chiar adaugă datorie: aproximativ patru luni și jumătate.
Patru luni și jumătate din munca întregii țări, dăruite. Cifra e mai mică decât în text, dar nu e mai puțin gravă.
Anul 2024, cu cifrele exacte
Deficitul de 9,3% din PIB se confirmă. A fost cel mai mare din Uniunea Europeană și cel mai mare din istoria recentă a României, într-un an fără criză.
Cât despre „4.000 de lei cheltuiți pentru fiecare 3.000 încasați”: la venituri de circa o treime din PIB și un deficit de 9,3%, raportul real e de aproximativ 3.800 de lei cheltuiți la fiecare 3.000 încasați. Ordinul de mărime e corect, cifra e rotunjită în sus.
„Nicio țară în război nu are așa ceva”
Asta nu se susține.
Ucraina și-a construit bugetul pe 2026 cu un deficit de 18,4% din PIB, adică dublu față de ce a avut România în 2024. Pentru 2027, cheltuielile militare trec de 43% din PIB, iar deficitul estimat e de circa 52 de miliarde de dolari.
Deci există țări în război care ajung la cifre mult mai mari. Tocmai asta e problema: noi am ajuns acolo pe timp de pace. Fraza e mai puternică dacă e spusă corect.
Partea pe care textul o lasă deoparte
Dobânzile, pe care autorul le sare ca să nu se piardă în detalii. Ele sunt însă exact locul unde se vede prețul.
Statul se împrumută acum pe zece ani la o dobândă de circa 7,6%. Fiecare an de deficit mare nu adaugă doar datorie, ci și o rată anuală care se plătește din taxe, în locul altor lucruri.
Și mai e un lucru care se vede în cifre: în 2027 dispar banii din PNRR, în jur de 9 miliarde de euro pe an.
Ce nu spune editorialul ăsta
Nu spune că statul e în faliment. România se finanțează, are acces pe piețe, iar deficitul a scăzut față de 2024. Scump, dar se finanțează.
Nu spune cine e vinovat. Deficitul s-a construit în mai mulți ani și sub mai multe guverne, iar împărțirea vinei pe partide e o discuție politică, nu una de cifre.
Nu spune că salariile sunt de vină. Comparația cu salariile e doar o unitate de măsură, ca să se înțeleagă mărimea sumei. Nimeni nu propune să muncească cineva degeaba.
Nu spune că datoria noastră e cea mai mare din Europa. Nu e. Ca procent din PIB, România stă sub media europeană — problema e viteza cu care crește și dobânda la care se împrumută.
Și nu numește autorul textului, fiindcă nu ni s-a dat numele lui. Dacă îl aflăm, îl punem.
Pentru noi, aici
Cifrele mari se înțeleg doar traduse în ceva ce atingem.
Patru luni și jumătate din munca netă a tuturor salariaților din România — atât înseamnă, anul ăsta, doar gaura dintre ce încasează statul și ce cheltuie. Nu datoria totală, nu dobânzile, nu ratele vechi. Doar gaura anului.
Când cineva spune că deficitul e o abstracție de economiști, asta e traducerea lui.
MCB
Surse: cursdeguvernare.ro, pe baza strategiei de finanțare a Ministerului Finanțelor, pentru necesarul de 278,5 miliarde de lei în 2026 și pentru împărțirea între deficit și refinanțare, precum și pentru dobânda de circa 7,6% la zece ani; Institutul Național de Statistică, prin B1 și Mediafax, pentru câștigul salarial mediu net din iulie 2026; Ziarul Financiar pentru evoluția numărului de salariați; Eurostat, prin Romania Insider și bne IntelliNews, pentru deficitul de 9,3% din PIB în 2024; România Liberă și Observator, pentru deficitul bugetar al Ucrainei în 2026 și cheltuielile militare din bugetul pe 2027; Ziarul Financiar pentru banii din PNRR care dispar în 2027.