România se împrumută la 7,16%. Germania, la 3,52%. Diferența nu mai ține de deficit
Vineri, 11 septembrie, un investitor care a cumpărat obligațiuni americane pe zece ani a primit 4,97% pe an. Unul care a cumpărat nemțești a primit 3,52%. Unul care a împrumutat statul român a cerut 7,16%.
Trei cifre, aceeași săptămână, același risc global. Între noi și nemți sunt trei puncte și jumătate. Fiecare punct înseamnă bani care pleacă din buget spre creditori în loc să meargă în altă parte.
Partea care nu se potrivește cu explicația obișnuită e că deficitul nostru tocmai a scăzut.
Cele trei cifre
Randamentul american pe zece ani a urcat la 4,97% vineri, cel mai ridicat nivel din octombrie 2023. Cu 0,27 puncte mai mult decât acum o lună și cu 0,90 puncte mai mult decât acum un an.
Germania a ajuns la 3,52%, și acolo la maxime de ani buni.
România a trecut de 7,16% pe 2 septembrie, după ce în ședința anterioară fusese la 6,9%.
Când randamentul crește, prețul obligațiunilor deja emise scade. Cine a cumpărat titluri acum doi-trei ani, la dobânzi mai mici, și ar vrea să le vândă azi, le vinde în pierdere. Asta e valabil și pentru americani, și pentru cine a luat Tezaur sau Fidelis în anii cu dobânzi mici. Cine le ține până la scadență își ia banii înapoi cu dobânda promisă — pierderea apare doar dacă vinzi înainte.
Ce s-a întâmplat săptămâna asta
Joi, după un atac cu drone în regiunile Riad și Medina, Arabia Saudită a închis preventiv conducta East-West. Nu a fost distrusă. Ministerul energiei a numit închiderea măsură de precauție.
Conducta aia transporta în ultimele luni între patru și cinci milioane de barili pe zi — adică 4-5% din oferta mondială de petrol. Rostul ei e tocmai să ocolească strâmtoarea Ormuz, ducând petrolul din est spre Marea Roșie.
Vineri, houthii au capturat insula Perim, la gura Mării Roșii, în strâmtoarea Bab el-Mandeb.
Merită spus limpede ce înseamnă și ce nu înseamnă asta. Nu înseamnă că strâmtoarea e închisă sau controlată. Înseamnă că ruta alternativă la Ormuz trece acum pe lângă o insulă ținută de cineva care trage în vapoare. Petrolul a reacționat, dobânzile au reacționat după el.
Partea incomodă
Aici e locul unde povestea se abate de la ce se spune de obicei.
În primele șapte luni din 2026, deficitul bugetar al României a fost de 48,08 miliarde de lei, adică 2,34% din PIB. Anul trecut, în aceeași perioadă, fusese 76,44 de miliarde, adică 3,99%. E o scădere de 37% în cifre absolute și de 1,65 puncte procentuale raportat la PIB. Ministerul Finanțelor spune că a venit din venituri mai mari și din controlul cheltuielilor curente, nu din tăierea investițiilor.
Deci nu se poate scrie că deficitul explodează. Nu explodează. Scade, și scade repede.
Și totuși plătim 7,16%.
Atunci de unde vin cele trei puncte și jumătate
O parte din ele vin din valul global. Dacă americanii plătesc mai mult, toată lumea plătește mai mult. Asta nu ține de noi.
Restul ține de noi, și ține de un lucru care nu se vede într-o cifră bugetară: România e de patru luni fără guvern deplin. Executivul a fost demis, Ilie Bolojan conduce interimar, negocierile pentru o majoritate parlamentară n-au produs încă nimic.
Un investitor care cumpără obligațiuni pe zece ani nu cumpără cifra de anul ăsta. Cumpără presupunerea că peste doi, cinci și opt ani cineva va aplica un plan. Un guvern interimar nu poate semna un plan multianual, nu poate trece o lege fiscală și nu poate negocia serios la Bruxelles. Consolidarea de anul ăsta e reală, dar nimeni nu-i poate garanta continuarea.
Asta e prima care se plătește. Nu deficitul — nesiguranța despre cine îl va gestiona.
Ce înseamnă pentru leu
Miercuri, 10 septembrie, cursul BNR a fost 5,2537 lei pentru un euro. Stabil, cu o mișcare de cinci zecimi de ban față de ziua dinainte.
Ca să ajungem la 5,50 ar trebui o depreciere de 4,7% în trei luni și jumătate. Ca să ajungem la 6, una de 14%.
Nu spunem că se va întâmpla. Spunem cum arată drumul, dacă se întâmplă: dobânzi externe mai mari, cost de finanțare mai mare pentru stat, petrol mai scump, inflație care nu mai coboară, presiune pe leu — și fiecare dintre ele o hrănește pe următoarea. Bugetul pe 2026 a fost construit cu o inflație asumată de 6,5% și o creștere economică de 1%.
Există și supapa inversă, și trebuie spusă: dacă se formează un guvern cu majoritate și consolidarea de anul ăsta continuă, cele trei puncte și jumătate se pot strânge fără să se întâmple nimic spectaculos. Piețele plătesc pentru previzibilitate mai mult decât pentru cifre.
Și carburantul
Dacă petrolul urcă, prețul la pompă urcă. La noi urcă mai tare decât în alte părți, fiindcă aproape jumătate din ce plătim la pompă sunt accize și TVA.
Statul are teoretic o pârghie: taie din accize. Practic, fiecare ban tăiat de acolo e un ban în minus la buget — exact bugetul care trebuie să arate bine ca dobânda să scadă. Pârghia există, dar apasă în direcția greșită.
Ce nu spune articolul ăsta
Nu spune că euro ajunge la 6 lei. E un scenariu, nu o prognoză, și niciuna dintre cifrele de mai sus nu îl demonstrează. Cursul de azi e 5,2537 și atât se știe.
Nu spune că conducta saudită a fost distrusă. A fost închisă preventiv și se poate redeschide oricând vor saudiții. Efectul asupra livrărilor nu e cunoscut public.
Nu spune că houthii controlează Bab el-Mandeb. Au luat o insulă la gura strâmtorii. E grav, dar e altceva, iar oricine confundă cele două lucruri își pierde dreptul de a fi crezut la restul.
Nu spune că România e în pragul falimentului. Deficitul scade, statul s-a împrumutat în acest an și de pe piețele externe, iar 7,16% e un cost mare, nu o imposibilitate. Ce spune e că plătim mai mult decât ne-ar cere cifrele, și că diferența are un nume politic.
Și nu spune ce face Fed-ul. Randamentele au urcat săptămâna asta pe fond de petrol și de îngrijorări fiscale. Ce va decide banca centrală americană la următoarea ședință nu știe nimeni, iar noi nu ghicim.
MCB
Surse: Trading Economics (randamentele SUA și Germania, 11 septembrie 2026); date de piață privind obligațiunile românești pe 10 ani (2 septembrie 2026); Ministerul Finanțelor (execuția bugetară, primele șapte luni din 2026); BNR (curs valutar, 10 septembrie 2026); Bloomberg via presa internațională (conducta East-West și insula Perim, 10-11 septembrie 2026); bugetul de stat pe 2026.