Uruguay n-a legalizat canabisul. L-a luat de la traficanți: de la 58% în 2014 la 6,7% în 2024

În România, discuția despre droguri ajunge imediat la o singură întrebare: legalizăm sau nu? E o întrebare prost pusă. Canada și Uruguay, singurele state care au reglementat complet canabisul pentru adulți, au răspuns la alta, mult mai practică: cine ține banii și cine ține evidența?

Uruguay n-a legalizat canabisul. L-a pus pe listă

Legea 19.172, din 2013, nu a deschis o piață liberă. A creat trei căi de acces — autocultivare, cluburi de membri, dispensare în farmacii — și a obligat consumatorul să se înregistreze la stat, să aibă peste 18 ani, să fie cetățean sau rezident permanent și să alege una singură dintre cele trei. Turiștii nu au acces. Producția e în mâna câtorva firme licențiate, iar prețul nu îl face piața: îl fixează prin hotărâre Institutul de Reglementare și Control al Canabisului (IRCCA).

La 31 decembrie 2025, sistemul avea 83.567 de cumpărători înregistrați la farmacie, 10.392 de autocultivatori cu înregistrare validă și 557 de cluburi care aprovizionează 19.589 de utilizatori. Aproximativ 113.500 de oameni, fiecare cu un dosar. Farmaciile care dispensează au crescut de la 16, în iulie 2017, la 55 azi. Pachetul de 5 grame costă oficial între 480 de pesos (varietatea Alfa, maximum 9% THC) și 610 pesos (Épsilon, până la 20% THC) — sub 3 dolari gramul.

Cifra care contează nu e consumul. E cine vinde

Evaluarea prezentată de IRCCA și Junta Nacional de Drogas în martie 2026 conține numărul esențial: ponderea traficului clasic în aprovizionarea consumatorilor de canabis a scăzut de la 58%, în 2014, la 6,7%, în 2024. Piața reglementată dă de lucru la circa 5.000 de oameni. Statul nu a convins pe nimeni să se lase — a mutat pur și simplu tranzacția de pe stradă în farmacie și în registru.

Canada a măsurat același lucru în dolari

Canada a reglementat în 2018, cu magazine licențiate și distribuție provincială. În anul fiscal încheiat la 31 martie 2025, Agenția de Venituri din Canada a colectat 294 de milioane de dolari canadieni acciză pe canabis pentru guvernul federal și a virat 956 de milioane provinciilor și teritoriilor — peste 1,2 miliarde numai din acciză, în creștere de la 244, respectiv 834 de milioane, în anul precedent. Vânzările cu amănuntul au fost de 5,5 miliarde de dolari canadieni, cu 6,1% mai mult decât în anul anterior, potrivit Statistics Canada. Aproximativ 45 de cenți din fiecare dolar cheltuit pe canabis ajung la stat, față de 51 de cenți la alcool.

Partea mai puțin comentată e cealaltă coloană a bugetului. Sondajul canadian anual pe canabis arată că 67% dintre consumatori își iau produsul „întotdeauna” din surse legale și 77% întotdeauna sau în cea mai mare parte. Iar raportul final al grupului de experți pentru revizuirea legii, depus în Parlament în 2024, consemnează o scădere de 95% a dosarelor pentru posesie de canabis între 2017 și 2022. Asta nu e o cifră despre droguri. E o cifră despre polițiști, procurori, judecători și ore de instanță care s-au eliberat.

Cifrele-cheie

• 58% → 6,7% — ponderea traficului clasic în aprovizionarea consumatorilor de canabis din Uruguay, 2014 față de 2024
• 113.500 — utilizatori înregistrați în Uruguay la 31 decembrie 2025 (83.567 la farmacie, 19.589 în cluburi, 10.392 autocultivatori)
• 55 de farmacii dispensează canabis în Uruguay, față de 16 în iulie 2017
• 1,25 miliarde CAD — acciza pe canabis colectată în Canada în anul fiscal 2024-2025 (294 mil. federal + 956 mil. către provincii)
• 5,5 miliarde CAD — vânzări legale cu amănuntul în Canada, anul încheiat la 31 martie 2025
• −95% — dosarele pentru posesie de canabis în Canada, 2017 față de 2022

Ce nu spune articolul ăsta

Nu spune că modelul e curat. Consumul a crescut în Canada, nu a scăzut: de la 22% în 2018 la 26% în 2024 la persoanele de peste 16 ani, iar la grupa 20-24 de ani ajunge la 48%. Grupul de experți al guvernului canadian scrie negru pe alb că țara rămâne printre statele cu cele mai mari rate de consum în rândul tinerilor din lume.

Mai concret: spitalizările pentru intoxicație cu canabis la copiii de 0-11 ani au crescut de la 0,5 la 100.000 în 2015 la 6,4 la 100.000 în 2021 — de aproape treisprezece ori. Produsele comestibile lăsate la îndemână într-o casă cu copii sunt un cost pe care prohibiția nu îl avea.

Apoi, aritmetica se poate strica și în favoarea statului. Acciza canadiană a fost calibrată atât de sus încât propria industrie legală nu o poate plăti: la 31 martie 2023, Agenția de Venituri avea de recuperat 221 de milioane de dolari canadieni acciză pe canabis neachitată. O taxă care falimentează plătitorul nu e venit, e o amânare.

Iar în Uruguay, după douăsprezece ani, mai puțin de jumătate din consumatorii activi — 46%, potrivit Observatorului Uruguayan pentru Droguri — sunt înregistrați. Cele 55 de farmacii acoperă 13 din 19 departamente, iar prețul oficial s-a triplat nominal față de 2017, când pachetul de 5 grame costa 187 de pesos. Restul pieței nu s-a întors la traficanți, dar nici nu a intrat în registru: a rămas informală, între cunoscuți.

De ce corectura face argumentul mai tare

Premisa populară — „Uruguay a legalizat drogurile” — e greșită și tocmai de asta ascunde ce s-a întâmplat. Uruguay nu a deschis o piață liberă: a naționalizat accesul și a cerut în schimb un nume pe o listă. Nu a eliminat consumul și nici nu și-a propus. A eliminat cumpărătorul din relația cu crima organizată — 58% în 2014, 6,7% în 2024.

Teza nu are nevoie de morală. Un stat care știe câți consumatori are, unde cumpără și la ce preț plătește pentru registre, controale de laborator și inspecții. Un stat care nu știe plătește pentru poliție, instanțe, penitenciar și pentru o piață a cărei valoare nu apare în nicio declarație fiscală. Prima factură se vede în buget. A doua se vede tot în buget, la altă rubrică, și e mai mare.

România nu are niciuna dintre cele două facturi calculate. Ar fi un început.

---

Editorial de BRAHARU MARIUS CONSTANTIN
Opinia autorului nu reprezintă o poziție a redacției. Datele citate provin de la Institutul de Reglementare și Control al Canabisului (IRCCA) și Junta Nacional de Drogas din Uruguay, Observatorul Uruguayan pentru Droguri, Agenția de Venituri din Canada (CRA), Health Canada (Canadian Cannabis Survey 2024 și Raportul final al Grupului de experți pentru revizuirea Cannabis Act, 2024) și Statistics Canada.