Economia a stat pe loc în trimestrul al doilea. Pe primul semestru, minus 0,8%

Material SmartȘtiri Text scris de redacția noastră, pe baza surselor citate la final.

Produsul intern brut al României s-a menținut nemodificat în termeni reali în trimestrul al doilea din 2026, comparativ cu trimestrul întâi, arată datele provizorii publicate de Institutul Național de Statistică. Economia nu a scăzut, dar nici nu a crescut.

Comparația cu anul trecut este mai puțin liniștitoare. Față de trimestrul al doilea din 2025, PIB-ul a scăzut cu 0,4% pe seria brută și cu 2,0% pe seria ajustată sezonier. Pe primul semestru, economia s-a contractat cu 0,8% pe seria brută și cu 1,6% pe cea ajustată.

De ce diferă cele două cifre

Seria brută compară pur și simplu perioada cu aceeași perioadă a anului trecut. Seria ajustată sezonier corectează efectele previzibile, cum sunt numărul de zile lucrătoare, sezonul agricol sau concediile, și este cea urmărită de obicei de economiști. INS a precizat că a recalculat seriile ajustate după includerea datelor din trimestrul al doilea, ceea ce a dus la revizuiri ale trimestrelor anterioare. Datele rămân provizorii.

Ce ține economia pe linia de plutire

Economiștii ING Bank Ștefan Posea și Valentin Tătaru apreciază că investițiile publice puternice au împiedicat probabil o scădere mai severă, dar nu au compensat cererea internă slabă. Industria a rămas modestă, în timp ce construcțiile au ținut mai bine. ING își menține prognoza unei contracții de 0,5% a PIB-ului în 2026, cu riscuri înclinate în jos, și estimează o revenire la 2,2% în 2027.

Analistul financiar Dragoș Cabat vede trei factori care ar putea ajuta în a doua jumătate a anului: un an agricol mai bun decât cele precedente, o bază de comparație mai joasă pentru semestrul al doilea din 2025, când economia s-a contractat, și banii din PNRR, care ar urma să intre în economie în trimestrele trei și patru. Estimarea lui pentru tot anul se situează între zero și minus 0,5%.

Ținta guvernului, sub semnul întrebării

Proiecțiile oficiale de la începutul anului mizau pe o economie în creștere. Datele din primul semestru fac ținta greu de atins, iar asta contează direct: creșterea mai mică înseamnă venituri fiscale mai mici și un deficit mai greu de ținut în frâu. Corecția s-ar face, în mod normal, printr-o rectificare bugetară — exact instrumentul pe care un guvern demis nu îl poate folosi.

Riscurile pentru restul anului nu sunt mici. Economiștii ING enumeră șocul prețurilor la energie, turbulențele politice și incertitudinea geopolitică. La primul capitol, oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă din cauza secetei a scos din sistem circa o cincime din producția dispecerizabilă și a forțat importuri scumpe la orele de vârf. La al doilea, blocajul din jurul legii salarizării pune în pericol un jalon din PNRR de 770 de milioane de euro, exact banii pe care Cabat îi socotește printre motoarele semestrului al doilea.