Proiectul B563/2026 și avocații: ce spune textul, ce spun criticii
Propunerea legislativă B563/2026, depusă în Senat pe 14 octombrie, extinde atribuțiile avocaților și le atribuie, printre altele, redactarea contractelor cu formă scrisă și consultanța juridică individualizată. Textul circulă pe rețele ca o interdicție a inteligenței artificiale și ca un monopol asupra oricărui act. Textul oficial e mai precis decât atât și, tocmai de aceea, merită citit cu atenție.
Ce spune textul
Propunerea definește consultanța juridică drept „un serviciu personalizat care vizează furnizarea unei opinii sau a unui sfat, pe baza aplicării normelor de drept, cu privire la o situație juridică concretă”. Excepțiile sunt la fel de clare: nu constituie consultanță furnizarea de informații generale despre drept, documentarea, cercetarea, publicarea și instrumentele juridice standardizate, atât timp cât nu presupun o analiză a unei situații concrete. Textul adaugă: calificarea unei activități drept consultanță „se realizează indiferent de mijlocul sau tehnologia utilizată”.
Pentru contracte, proiectul modifică Codul civil. Atunci când legea cere forma scrisă sub semnătură privată pentru validitatea sau dovada unui act, înscrisul constatator „se întocmește de avocat, dacă legea nu prevede altfel”. Nerespectarea acestei cerințe nu atrage nulitatea contractului, decât dacă legea o prevede expres. Pentru modificările contractelor, obligația se aplică doar în măsura în care legea cere forma scrisă pentru modificarea respectivă.
Textul rezervă avocaților și alte activități: redactarea și depunerea actelor de înființare, modificare și încetare a persoanelor juridice, cu excepția celor care cer forma autentică; primirea și păstrarea de bani sau de documente în numele clientului, inclusiv prin mecanisme de tip escrow; recuperarea creanțelor; arbitrajul; executorul testamentar; și asistența obligatorie a soților în divorțul în care există copii minori.
Pentru sancțiuni, textul prevede că folosirea fără drept a denumirilor „avocat”, „barou”, „UNBR” și a oricăror expresii care induc publicul în eroare cu privire la calitatea de avocat se pedepsește cu închisoarea de la șase luni la trei ani sau cu amendă. Regimul se aplică indiferent de suport, inclusiv pe nume de domeniu, site, platformă online, rețea de socializare sau aplicație.
Uniunea Națională a Barourilor ar putea cere instanței să înceteze încălcările, iar prima ședință ar trebui stabilită în cel mult cinci zile. Hotărârea este executorie și poate fi atacată doar cu apel, în cinci zile. Textul nu permite UNBR să închidă direct un site fără hotărâre judecătorească.
Ce spun criticii și susținătorii
Radu-Sebastian Amarie, antreprenor, susține că proiectul ar interzice consultanța individualizată prin ChatGPT, Claude sau alte platforme și că ar obliga avocații să redacteze contractele individuale de muncă și fiecare act adițional de salariu. Textul susține parțial prima lectură, deoarece vizează orice consultanță individualizată, indiferent de mijloc. Nu susține însă că informațiile generale ar fi interzise. Nu susține nici afirmația că un contabil sau un specialist HR ar comite o infracțiune pentru că ajută la redactare.
Sorin Stoian, de la Endava, spune că legea nu oprește folosirea AI pentru informații generale. Ciprian Păun, avocat la NNDKP, afirmă că Codul muncii are propriul regim pentru contractul individual de muncă, ceea ce se potrivește cu clauza „dacă legea nu prevede altfel”. Alexandru Dimitriu, deputat USR și avocat, a spus că partidul său nu susține proiectul, pentru că activitățile rezervate sunt prea largi și ambigue. Teodor Berinde i-a răspuns lui Amarie pe Facebook că textul nu interzice ca cineva să facă singur acte în interes propriu.
Ce nu spune articolul ăsta
Nu confirmă că AI-ul e interzis ca instrument de informare. Textul exclude expres informațiile generale și documentarea. Ce rămâne rezervat este analiza unei situații concrete, indiferent de tehnologie. Pedeapsa penală pentru exercitarea fără drept a unei profesii există deja, în Codul penal, și nu e nouă.
Nu confirmă că simpla folosire a cuvântului „avocat” ar atrage închisoare. Sancțiunea vizează folosirea fără drept a denumirii sau a unor expresii care induc publicul în eroare cu privire la calitatea de avocat, „prin modul de prezentare sau prin contextul în care sunt utilizate”. Condiția este că publicul să fie indus în eroare.
Nu confirmă că UNBR ar putea șterge site-uri în cinci zile. Termenul de cinci zile privește prima ședință.
Nu confirmă că orice contract ar trebui redactat de un avocat. Obligația privește doar contractele pentru care legea cere forma scrisă, iar absența acestei forme nu anulează contractul.
Nu confirmă lista de inițiatori din postarea care circulă. Presa îl numește pe senatorul PNL Daniel Fenechiu. Nu am găsit o listă publică completă.
Nu confirmă că Senatul a acordat procedura de urgență. Inițiatorii au cerut-o, dar nu am găsit confirmarea acordării ei.
Pentru noi, aici
Miza nu e doar avocatura. Întrebarea de fond este cât de larg se definește activitatea reglementată și cine decide unde se termină informarea și începe consultanța. Textul propus răspunde prin criteriul funcțional: contează dacă se analizează o situație concretă, nu instrumentul folosit. Acest criteriu merită discutat în Senat, pentru că el decide dacă un antreprenor, un contabil sau o platformă digitală pot oferi informație utilă fără să intre în zona rezervată.
Pentru cititor, regula practică e simplă: până la votul final și până la publicarea în Monitorul Oficial, textul e propunere. Dacă o postare vorbește despre el, merită verificată în documentul oficial, nu în rezumatul altcuiva.
MCB
Surse: Propunerea legislativă B563/2026, forma propusă și expunerea de motive, de pe senat.ro, depuse în octombrie 2026, verificate direct; Aktual24, 18 octombrie 2026, pentru înregistrarea din 14 octombrie, procedura de urgență cerută și sancțiunea; Economedia, pentru pozițiile lui Amarie, Stoian, Păun și Dimitriu. Lista completă a inițiatorilor nu a fost verificată.