SUA pregătesc cele mai dure sancțiuni contra Iranului. Efectele ajung și la pompă

Material SmartȘtiri Text scris de redacția noastră, pe baza surselor citate la final.

Un pachet de măsuri economice pe care administrația Trump îl prezintă drept cel mai sever din istorie urma să fie anunțat luni, 24 august. Ținta este Iranul, dar lovitura e calculată să treacă prin terți. Secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a descris campania într-un text publicat în Financial Times și preluat de publicația specializată OilPrice, folosind formula „o zi Z economică”.

Cine intră în bătaia sancțiunilor

Potrivit Al Jazeera, măsurile ar urma să lovească deopotrivă companiile care cumpără petrol iranian, băncile care intermediază plăți, armatorii care fac transferuri de combustibil de la navă la navă, registrele navale și aeroporturile care deservesc zboruri iraniene. Sunt așa-numitele sancțiuni secundare, prin care Washingtonul pedepsește entități din state terțe. Bessent a declarat, citat de Al Jazeera, că obiectivul este să „prăbușim acest regim”.

Președintele Donald Trump a avertizat, în același registru, că statele care lasă instituțiile financiare, firmele sau aeroporturile de pe teritoriul lor să sprijine Iranul vor plăti economic.

Răspunsul Teheranului

Mohsen Rezaei, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, a avertizat că orice stat care participă la restricțiile economice „va fi considerat inamic”, relatează Al Jazeera. El a amenințat că nicio picătură de petrol nu va mai ieși din Golful Persic dacă presiunea continuă. În paralel, parlamentul de la Teheran avansează un proiect care ar obliga navele ce traversează strâmtoarea Ormuz să plătească „taxe de servicii”; cele care nu se conformează ar putea fi amendate, reținute sau confiscate.

Președintele iranian Masoud Pezeshkian a vorbit pe alt ton: diplomația rămâne „cea mai bună cale” de ieșire din criză, chiar dacă a descris situația drept un război economic, militar și de securitate în toată regula. Declarațiile oficialilor iranieni privind capacitatea de retaliere sunt informații care nu au putut fi verificate independent.

Piața a reacționat invers decât s-ar aștepta cineva. Luni dimineață, în tranzacțiile asiatice, Brent cota în jur de 92,3 dolari pe baril, iar WTI aproximativ 85,2 dolari, ambele în scădere cu peste 2%, după o săptămână în care crescuseră cu peste 5%, arată datele citate de OilPrice. Comandamentul Central american (CENTCOM) a comunicat că blocada navală a redirecționat 70 de nave comerciale și a scos din uz trei, iar traficul de petroliere rămâne mult redus. Sunt cifre furnizate de armata americană, care nu au putut fi verificate independent.

Al Jazeera notează că China a respins campania de presiune, iar analiștii citați de publicație consideră că Washingtonul are pârghii limitate asupra Beijingului și Moscovei, principalii parteneri comerciali ai Iranului.

De la Ormuz până la prețul de la pompă

România nu cumpără petrol iranian, dar plătește prețul mondial. Efectul s-a văzut deja: după primele 100 de zile de conflict, carburanții s-au scumpit cu aproximativ 30%, relatează HotNews, după ce cotația Brent a urcat de la circa 70 la peste 90 de dolari pe baril. Motorina a trecut de 9 lei pe litru, iar benzina s-a apropiat de acest prag.

Se vede și în bilanțuri. OMV Petrom a raportat pentru primul semestru din 2026 vânzări de 21,3 miliarde de lei, cu 25% mai mult, dar un profit net în scădere cu 14%, la 1,8 miliarde de lei, după introducerea contribuției de solidaritate, arată analiza publicației Curs de guvernare. Contribuția grupului la bugetul de stat a urcat cu 29%, la 10,2 miliarde de lei.

Pentru gospodării, socoteala este simplă. Un baril scump înseamnă transport mai scump, alimente mai scumpe și presiune în plus pe inflație, într-un an în care România a trecut deja printr-o corecție fiscală severă. O escaladare în strâmtoarea Ormuz ar amplifica direct toate aceste efecte.