Inflația a scăzut la 8,2% în iulie, dar BNR ridică prognoza pentru finalul anului

Material SmartȘtiri Text scris de redacția noastră, pe baza surselor citate la final.

Diferența dintre 10,4% și 8,2% nu se vede în coșul de cumpărături. Prețurile de anul trecut nu revin; doar cresc mai încet. Asta arată datele publicate pe 12 august de Institutul Național de Statistică (INS): rata anuală a inflației a coborât la 8,16% în iulie 2026, de la 10,42% în iunie. Unele publicații lucrează cu cifrele rotunjite, 8,2% și 10,4%, dar este vorba despre aceeași măsurătoare a INS.

Încetinirea nu vine din prețuri mai mici, ci din felul în care se face comparația anuală. Din ea a ieșit efectul eliminării plafonului la energie, aplicat în vara anului trecut. Banca Națională a României (BNR) anunțase din timp scăderea din trimestrul al treilea, tocmai pentru că efectele directe ale liberalizării pieței de energie se epuizează.

Serviciile se scumpesc de peste două ori mai repede decât alimentele

Față de iulie 2025, datele INS arată diferențe mari între categorii:

• Produse alimentare: +5,03%
• Produse nealimentare: +7,93%
• Servicii: +13,67%

Raportat doar la decembrie 2025, creșterile sunt de 2,43% la alimente, 4,2% la nealimentare și 7,69% la servicii. Rata medie pe ultimele 12 luni, august 2025 – iulie 2026, rămâne 9,8%, iar de la începutul anului prețurile au urcat cu 4,4%. Cel mai apăsat rămâne bugetul celor care plătesc multe servicii — abonamente, chirii, asigurări, reparații, transport. Acolo scumpirea a trecut de 13% într-un an, de peste două ori mai mult decât la alimente.

Prognoza băncii centrale urcă, nu coboară

În raportul trimestrial asupra inflației din august, BNR a ridicat estimarea pentru finalul lui 2026 de la 5,5% la 6,1%. Pentru decembrie 2027 prognoza urcă de la 2,9% la 3,4%, iar pentru iunie 2028 este de 2,8%. Inflația de bază CORE2 ajustat, care lasă deoparte prețurile volatile, este estimată la 5,4% în decembrie 2026, față de 4,8% anterior.

Inflația reintră în intervalul țintei abia la finele lui 2027, cu două trimestre mai târziu decât în proiecția precedentă. Riscurile enumerate de bancă: prețurile energiei electrice și ale alimentelor, seceta severă din 2026, majorarea tarifelor la telecomunicații și la asigurarea auto obligatorie RCA, plus evoluția cotației țițeiului.

Guvernatorul Mugur Isărescu a avertizat că „nu ne așteptăm la o revenire rapidă a creșterii economice”. Banca centrală a menținut dobânda-cheie la 6,50% pe an, semn că nu consideră încheiată lupta cu scumpirile.

Seceta din această vară este una dintre variabilele urmărite îndeaproape, trecută explicit de BNR între factorii care pot ține sus prețurile alimentelor. Pe piața energiei, oprirea temporară a reactoarelor de la Cernavodă a împins România spre importuri scumpe, iar costul acela ajunge, pe ocolite, tot în factura finală.

Restul tabloului este la fel de sobru. Puterea de cumpărare scade, consumul privat s-a temperat, iar creditarea populației stagnează, atât la creditele de consum, cât și la cele ipotecare. Sunt semnalele unei economii care își strânge cureaua, nu ale uneia care își revine.

Cu o prognoză de 6,1% la finalul anului, o bună parte din creșterile nominale de venituri se topește în prețuri înainte să ajungă la om. Iar dacă ținta este atinsă abia la finele lui 2027, asta înseamnă încă un an și jumătate în care leul de azi valorează mai puțin în fiecare lună.