Scrisoarea comisarului Jørgensen: UE cere statelor să reducă consumul la iarnă
Comisarul european pentru Energie, Dan Jørgensen, a trimis o scrisoare miniștrilor energiei din statele membre în care le cere să ia în calcul măsuri de reducere a cererii de gaz și electricitate pentru iarna care vine. Scrisoarea a fost văzută direct de Bloomberg și Euronews, sâmbătă, 26 septembrie.
Ce spune, exact, scrisoarea
Jørgensen scrie: „Ne confruntăm cu o criză de preț legată de o criză de aprovizionare”. Și adaugă, direct către miniștri: „Vă invit să luați în considerare adoptarea sau continuarea unor măsuri care pot susține injecțiile ori reduce cererea de gaz și electricitate, atât timp cât e necesar.”
Totuși, comisarul nu vorbește despre o criză de securitate a aprovizionării: „Deși stocurile de gaz ale UE sunt excepțional de scăzute și situația rămâne dificilă, în prezent nu există riscuri imediate pentru securitatea aprovizionării.”
Cifrele
Depozitele de gaz ale UE sunt umplute la puțin peste 70%, față de nivelul tipic de 86% pentru această perioadă a anului. Prețul de referință Dutch TTF s-a dublat față de sfârșitul lunii februarie 2026 și a atins, la începutul lunii septembrie, cel mai ridicat nivel de la sfârșitul lui 2022.
Regulile UE permit o toleranță de 10 puncte procentuale sub ținta de 90%, plus încă 5 puncte dacă piața e nefavorabilă — practic, o coborâre posibilă până la 80%. Jørgensen sugerează exact asta: „folosirea flexibilității oferite de Regulamentul privind stocarea gazelor și reducerea țintei de umplere la 80% poate ajuta la reducerea presiunii imediate.”
Ce propune Comisia
Măsurile enumerate în scrisoare, ca opțiuni pentru statele membre: reducerea consumului de electricitate în orele de vârf, stimularea mutării consumului prin contoare inteligente și tarife diferențiate, limitarea temperaturii în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și stingerea iluminatului public neesențial pe timp de noapte.
Cauzele
Comisia leagă presiunea pe prețuri de mai mulți factori combinați: tensiunile din Orientul Mijlociu, concurența asiatică pentru transporturile de gaz lichefiat și lucrările de mentenanță din Norvegia, care au redus temporar oferta.
Unde stă România
Depozitele de gaz ale României erau umplute, la jumătatea lunii septembrie, în proporție de 76% — peste media europeană de atunci (68,26%), dar încă sub ținta de 80% stabilită pentru 1 octombrie. Ministerul Energiei a confirmat cifra public.
Ce nu spune articolul ăsta
Nu spune că va fi criză de aprovizionare — Jørgensen exclude explicit acest scenariu, deocamdată. E o criză de preț, nu (încă) una de penurie.
Nu spune că măsurile enumerate devin obligatorii — scrisoarea le prezintă ca opțiuni pe care statele „pot lua în considerare”, nu ca directivă.
Nu compară direct situația României cu cea a UE în ansamblu dincolo de gradul de umplere a depozitelor — prețul pe piața internă poate evolua diferit de media europeană.
Pentru noi, aici
România intră în iarnă cu depozitele mai pline decât media UE, ceea ce reduce riscul imediat de penurie. Dar prețul de referință european s-a dublat în șapte luni, iar piața românească de gaze e legată de cea europeană — o presiune pe prețuri la nivelul UE ajunge, până la urmă, și la factura de acasă.
MCB
Surse: Bloomberg News, 26 septembrie 2026, pentru scrisoarea comisarului Dan Jørgensen văzută direct de redacție; Euronews, 27 septembrie 2026, pentru citatele din scrisoare și lista de măsuri propuse; Ministerul Energiei și News.ro, 16 septembrie 2026, pentru gradul de umplere a depozitelor din România (76%) și media UE la acea dată (68,26%).