Canada și Uruguay n-au legalizat canabisul. L-au trecut prin casa de marcat — și dosarele au scăzut cu 89%

10 September 2026, 08:19 ms-redactie

SmartȘtiri

Premisa cu care începe aproape orice discuție despre Canada este greșită. Canada nu a „liberalizat” canabisul. Din 17 octombrie 2018, un adult canadian poate deține 30 de grame în spațiul public și poate crește 4 plante în locuință. Atât. Vânzarea către un minor se pedepsește cu până la 14 ani de închisoare, iar o reclamă care ar putea atrage tinerii costă până la 5 milioane de dolari amendă. Uruguay merge și mai departe: statul fixează prețul la gram, ține un registru al cumpărătorilor, limitează achiziția la 40 de grame pe lună și interzice complet publicitatea.

Corectura asta nu slăbește argumentul, ci îl întărește. Dacă cele două țări ar fi dat drumul la o piață liberă, cifrele de mai jos ar fi despre comerț. Așa, sunt despre administrație publică: ce se întâmplă când statul preia o piață pe care înainte doar o urmărea.

Ce a încasat Canada dintr-o piață pe care înainte o vâna

În anul fiscal 2024/25, vânzările legale de canabis în Canada au fost de 5,5 miliarde de dolari canadieni, în creștere cu 6,1%, potrivit Statistics Canada. Din acești bani, guvernele federal și provinciale au încasat 2,5 miliarde — cu 11,5% mai mult decât în anul precedent. Raportat la populația adultă, înseamnă 167 de dolari de persoană, cu diferențe mari între provincii: 384 în Yukon, 105 în Quebec.

Pe accize, cifra cumulată depusă în Camera Comunelor arată 5,4 miliarde de dolari colectați din octombrie 2018 până la 31 august 2025, din care 4,2 miliarde au mers către provincii și teritorii, iar 1,2 miliarde au rămas la bugetul federal.

Partea care nu apare în buget: dosarele care nu s-au mai deschis

Aici e miezul aritmetic al seriei. Statistics Canada măsoară infracțiunile raportate de poliție: în 2014, rata infracțiunilor legate de canabis era de 194 la 100.000 de locuitori — aproape 70.000 de dosare, adică 66% din toată criminalitatea pe droguri. În 2024, rata a ajuns la 22 la 100.000, adică 8.879 de dosare, 17% din criminalitatea pe droguri. O scădere de 89% în zece ani. Rata generală a criminalității pe droguri în 2024 (128 la 100.000) este cu 31% sub cea din 2019.

Traducerea în bani o face raportul Canadian Substance Use Costs and Harms: costurile de justiție penală atribuite canabisului au scăzut de la 36 de dolari pe locuitor în 2007 la 28 de dolari în 2020, iar 13,5% din scădere s-a produs doar între 2018 și 2020.

Uruguay: aceeași socoteală, cu prețul fixat de stat

Uruguay a adoptat legea 19.172 în 2013 și vinde canabis în farmacii din 2017, la un preț stabilit administrativ. De la 1 august 2026, pachetul de 5 grame costă între 500 și 630 de pesos, în funcție de soi — sub 130 de pesos gramul.

În 2025, farmaciile au vândut 4.290 de kilograme, cu o tonă mai mult decât în 2024, iar farmaciile plus cluburile au dispensat împreună 9.068 de kilograme. Rețeaua a crescut de la 40 la 55 de farmacii, prezente în 13 din cele 19 departamente, și de la 460 la 557 de cluburi cannábice, cu 19.589 de membri. La 30 aprilie 2026, IRCCA raporta 120.083 de utilizatori înregistrați pe cele trei canale.

Cifra care contează pentru teza seriei vine de la Junta Nacional de Drogas: înainte de reglementare, 70% din canabisul consumat în Uruguay venea prin narcotrafic. Astăzi, 6%.

Cifrele-cheie

5,5 miliarde CAD — vânzări legale de canabis în Canada, 2024/25
2,5 miliarde CAD — încasări guvernamentale din canabis în același an
5,4 miliarde CAD — accize colectate din 2018 până în august 2025, din care 4,2 miliarde către provincii
−89% — scăderea ratei infracțiunilor cu canabis în Canada, 2014–2024 (194 → 22 la 100.000)
8.879 — dosare cu canabis în Canada în 2024, față de ~70.000 în 2014
70% → 6% — ponderea narcotraficului în piața de canabis din Uruguay, înainte și după reglementare
120.083 — utilizatori înregistrați legal în Uruguay (aprilie 2026)
9.068 kg — canabis dispensat legal în Uruguay în 2025, prin farmacii și cluburi

Ce nu spune articolul ăsta

Nu spune că modelul închide piața neagră. În Canada, 67% dintre consumatori declară că iau întotdeauna din sursă legală, dar 10% spun că nu iau niciodată. La tinerii de 16–19 ani, doar 41% folosesc canale legale, față de 75% la adulții peste 25 de ani — exact grupa pe care legea voia să o protejeze rămâne cel mai puțin acoperită. În Uruguay e mai clar: piața reglementată acoperă 38%, iar restul e o piață „gri” de revânzare între utilizatori înregistrați și neînregistrați. După 12 ani, țara are 55–60 de farmacii autorizate, insuficiente pentru distribuție națională.

Nu spune nici că reglementarea reduce consumul. În Canada, consumul în ultimele 12 luni a crescut de la 22% în 2018 la 26% în 2024. Reglementarea mută consumul, nu îl șterge.

Și nu spune că statul își încasează ușor banii: la 31 martie 2023, agenția fiscală canadiană raporta 221,2 milioane de dolari accize pe canabis neplătite de producători. Comparativ, alcoolul rămâne de cinci ori mai profitabil pentru buget (13,1 miliarde față de 2,5), iar pe fiecare dolar cheltuit de consumator statul ia 0,51 dolari din alcool și doar 0,45 din canabis.

Ce rămâne din socoteală

Rămâne o singură propoziție, verificabilă în ambele țări: costul urmăririi a scăzut și a apărut o coloană de venit acolo unde înainte era doar cheltuială. Nu s-a rezolvat problema consumului — s-a schimbat cine plătește pentru ea și cine încasează de pe urma ei. Un stat care ține evidența plătește mai puțin decât un stat care aleargă după evidență.

Editorial de MCB
Opinia autorului nu reprezintă o poziție a redacției. Datele citate provin de la Statistics Canada, Health Canada (Canadian Cannabis Survey 2024), Ministerul Justiției din Canada, raportul Canadian Substance Use Costs and Harms, IRCCA și Junta Nacional de Drogas din Uruguay și legea uruguayană 19.172.