Nu dosarele din instanțe sunt problema. Un proiect semnat de 10 parlamentari din 5 partide vrea ca orice contract scris să treacă prin avocat — 710 lei bucata

22 October 2026, 13:09 ms-redactie

SmartȘtiri

Ultima mare problemă a economiei românești a fost identificată. Nu dosarele care stau cu anii în instanțe. Nu firmele care n-au depus bilanț de cinci ani și nimeni nu le-a declarat inactive. Ci faptul că doi oameni majori, cu mințile întregi, încă îndrăznesc să semneze o hârtie între ei fără să treacă pe la barou să ia bilet de voie.

Gluma se termină aici, pentru că textul e real și e depus. Mai jos e aritmetica.

Ce scrie, exact, în proiect

Propunerea legislativă B563/2026 a fost înregistrată la Senat pe 14 octombrie 2026. Aici e prima corectură care trebuie făcută, pentru că circulă ideea că ar fi „proiectul UNBR”: formal, inițiatorii sunt zece parlamentari din cinci formațiuni — PSD, PNL, USR, AUR și PACE. Corectura nu slăbește critica, o înăsprește. Un proiect pe care o breaslă îl împinge din afară se oprește ușor. Un proiect semnat transpartinic, în care toate partidele mari au pus deja o semnătură, nu.

Textul propus pentru art. 1241 alin. (2) din Codul civil spune că, atunci când legea cere forma scrisă sub semnătură privată pentru validitatea sau dovedirea contractului, „înscrisul constatator se întocmește de avocat, dacă legea nu prevede altfel”. Art. 1243 alin. (2) extinde obligația la modificarea contractului. Art. 1245 alin. (2) o duce și la contractele încheiate prin mijloace electronice. Iar la Legea nr. 51/1995 se adaugă litere noi la activitățile rezervate: lit. k2) — redactarea și depunerea actelor de înființare, modificare și încetare a persoanelor juridice; lit. k5) — asistarea obligatorie a ambilor soți în divorț, pe orice cale procedurală, când există copii minori; lit. k4) — recuperarea creanțelor; lit. g1) — plățile în numele clientului, inclusiv prin mecanism de tip escrow. Peste toate, noul art. 3 alin. (2): activitățile „se exercită numai de avocat”.

Cifrele-cheie

B563/2026 — propunerea legislativă, înregistrată la Senat pe 14 octombrie 2026, cu 10 inițiatori din PSD, PNL, USR, AUR și PACE
153.425 — persoane fizice și juridice înmatriculate la Registrul Comerțului în 2025, cu 22,8% mai multe decât în 2024 (date ONRC)
peste 94.000 — înmatriculări în primele opt luni din 2026 (date ONRC)
710 lei — onorariul minim recomandat de ghidul UNBR pentru redactarea unui contract
108,9 milioane de lei — ce ar fi costat, doar la acest tarif și doar pentru actele de înființare din 2025, obligația de la lit. k2). Modificările și încetările nu sunt incluse, deși proiectul le acoperă
peste 100 de milioane de euro pe an — estimarea Romanian Business Leaders pentru actele firmelor și contractele comerciale uzuale
până la circa 800 de milioane de euro pe an — aceeași estimare, în interpretarea extensivă care ar include și contractele de muncă
peste 1 milion — firmele pentru care s-ar schimba regulile, potrivit RBL
zero — analizele de impact și testele de proporționalitate din expunerea de motive, potrivit RBL, care cere și avizul Consiliului Concurenței

Aritmetica, nu morala

Teza seriei este că statul care cunoaște problema plătește mai puțin decât statul care o vânează. Proiectul ăsta e cazul în oglindă: un stat care inventează o problemă acolo unde nu era niciuna și pune factura pe cel care produce.

Mecanismul e vechi și are un nume tehnic: rentă de reglementare. Nu se cere un impozit, pentru că un impozit intră la buget și se vede în execuție. Se cere o plată obligatorie către un privat, care nu intră nicăieri și nu se vede în niciun tabel. Statul nu încasează nimic din cele 100 de milioane de euro. Le mută doar din buzunarul a un milion de firme în buzunarul unei profesii, fără ca cineva să fi arătat, cu cifre, ce pagubă produce astăzi un contract de furnizare scris de un consilier juridic intern cu douăzeci de ani de experiență.

Și aici e punctul în care argumentul se întoarce împotriva inițiatorilor. Dacă problema reală ar fi calitatea actelor juridice, atunci soluția aritmetică e măsurabilă: câte litigii pornesc din contracte prost redactate, cât costă ele sistemul judiciar, și cu cât scade cifra dacă intervine un avocat. Expunerea de motive nu conține acest calcul. Fără el, textul nu e politică publică. E un tarif.

Ce nu spune articolul ăsta

Prima rezervă e la cifre, și e la cifrele pe care tocmai le-am citat. Estimarea de 100–800 de milioane de euro vine de la o organizație patronală, parte interesată în dosar, iar metoda de calcul nu e publicată în detaliu: RBL spune că a pornit de la date ONRC și ale Ministerului Muncii, dar nu arată cum a combinat numărul de acte cu tariful. Ordinul de mărime e plauzibil — calculul simplu de 153.425 de înmatriculări înmulțite cu 710 lei dă singur 108,9 milioane de lei — dar cine respinge proiectul pentru lipsa analizei de impact nu poate accepta necritic o estimare construită tot fără analiză de impact publicată.

A doua: nu tot proiectul e rentă. Lit. k6) introduce curatorul special al minorului în procedurile care îi afectează drepturile, iar lit. g4) acoperă consilierea judiciară, curatela și tutela specială. Acestea sunt situații în care o persoană fără capacitate deplină are nevoie de un reprezentant profesionist, iar statul nu a asigurat-o până acum coerent. Chiar și la divorț, lit. k5) prevede expres asistența din oficiu și ajutorul public judiciar pentru cei care îndeplinesc condițiile legale — deci nu „două onorarii la masă” pentru toată lumea, ci pentru cine își permite.

A treia, cea mai incomodă pentru critici: art. 1242 alin. (3) spune explicit că nerespectarea obligației nu atrage nulitatea contractului, decât dacă legea prevede expres sancțiunea. Juridic, asta înseamnă că un contract semnat fără avocat rămâne valabil. Numai că o obligație legală fără sancțiune nu dispare — se mută. Se mută la funcționarul de la Registrul Comerțului, la ofițerul de credit al băncii și la registratorul de carte funciară, care vor avea în față un text de lege ce spune „se întocmește de avocat” și o cerere care nu-l respectă. Costul nu va fi nulitatea. Va fi respingerea, revenirea și întârzierea — exact acelea care nu se văd în nicio estimare, nici a RBL, nici a inițiatorilor.

Dacă profesia vrea să demonstreze că aduce valoare, cifra e la îndemână: să publice, înainte de vot, câte dintre litigiile comerciale de pe rolul instanțelor pornesc din contracte redactate fără avocat. Până atunci, singura cifră verificabilă din tot dosarul e 710 lei bucata.

Editorial de BRAHARU MARIUS CONSTANTIN
Opinia autorului nu reprezintă o poziție a redacției. Datele citate provin de la Senatul României (propunerea legislativă B563/2026, forma inițiatorului, înregistrată la 14 octombrie 2026), Oficiul Național al Registrului Comerțului (statistica înmatriculărilor pe 2025 și pe primele opt luni din 2026) și Fundația Romanian Business Leaders (poziția publică și estimarea de cost).