Fondul de rezervă și „imposibila” rectificare
Postarea care circulă pe rețele spune că guvernul a ales fondul de rezervă pentru că rectificarea bugetară ar fi fost „imposibilă”. Întrebarea de bază e legitimă: de ce s-a ales o cale ocolitoare? Răspunsul ține de ce prevedea legea și de ce au decis cei care au votat-o, nu de o formulă de tipul „nu se putea”.
Ce spune legea
Ordonanța de urgență 73/2023 a fost adoptată pe 14 septembrie 2023 și a permis folosirea fondului de rezervă pentru cheltuieli care devin scadente și sunt previzibile, adică pentru obligații ale căror sume și termene se știu dinainte. Senatul a votat ordonanța pe 9 octombrie 2023, iar Camera pe 14 noiembrie 2023. USR și Forța Dreptei au sesizat Curtea Constituțională în noiembrie 2023. CCR a respins sesizarea pe 2 aprilie 2024, iar ordonanța a fost aprobată prin Legea 76/2024.
Ce spun cifrele
Europa Liberă a calculat, în octombrie 2024, că între septembrie 2023 și octombrie 2024 au fost folosite din fondul de rezervă aproximativ 65 de miliarde de lei, adică 11% din bugetul pe 2024. Cifra vine dintr-o analiză jurnalistică a datelor publice, nu dintr-un bilanț oficial al guvernului. Postarea compară aceeași sumă cu „15 ani” de guvernare anterioară. Comparația din articolul sursă nu se leagă clar cu propriile cifre, așa că nu o folosim ca fapt.
Ce înseamnă rectificarea
Rectificarea bugetară modifică legea bugetului și trece printr-o propunere a guvernului, dezbatere și vot în Parlament. Este o procedură lentă și politic costisitoare, dar nu este interzisă. Argumentul central al criticilor ordonanței este că fondul de rezervă a fost folosit pentru cheltuieli pe care guvernul le cunoștea dinainte, ceea ce a ocolit votul de modificare a bugetului. Nu am găsit în sursele consultate o explicație oficială, dată la vremea aceea, care să arate de ce s-a preferat această cale. Dezbaterea rămâne una despre opțiuni politice, nu despre o imposibilitate legală.
Situația de acum
Potrivit GDS, din 15 octombrie 2026, guvernul Bolojan a fost demis și funcționează interimar. Un purtător de cuvânt citat de același material a spus că un guvern interimar nu poate face rectificare bugetară. Arieratele magistraților, de circa 5 miliarde de lei după calculele citate de presă, sunt exemplul concret pe care îl invocă cei care cer o soluție bugetară rapidă.
Ce nu spune articolul ăsta
Nu confirmă că rectificarea era „imposibilă” din punct de vedere legal. Nu am găsit o prevedere care să interzică rectificarea și nici o decizie care să o declare inadmisibilă.
Nu confirmă acuzația de „șantaj PSD”. În sursele consultate nu există o dovadă publică pentru ea. Este o opinie a autorului postării.
Nu confirmă comparația cu cei „15 ani” de guverne. Cifra de 65 de miliarde de lei este verificată doar în forma în care o dă Europa Liberă, nu în forma din postare.
Pentru noi, aici
Întrebarea care contează pentru cititori nu este dacă rectificarea era posibilă, ci cine a ales să nu o facă, pe ce criterii și ce costuri are alegerea asta pentru bugetul de astăzi. Merită urmărite trei lucruri: cât din fondul de rezervă a fost folosit și pentru ce, ce spune Curtea de Conturi despre execuția lui și ce măsuri anunță un guvern care, până la învestitură, nu poate modifica bugetul singur.
MCB
Surse: OUG 73/2023 și Legea 76/2024, pentru datele adoptării și aprobării; EcoPolitic, pentru formularea despre cheltuielile „scadente și previzibile” și sesizarea CCR de către USR și Forța Dreptei; Europa Liberă, 11 octombrie 2024, pentru suma de 65 de miliarde de lei și ponderea de 11% din bugetul pe 2024; GDS, 15 octombrie 2026, pentru situația guvernului interimar și declarația despre rectificare. Comparația cu „15 ani” și acuzația de „șantaj” nu sunt confirmate.