Israel și Siria negociază în Iordania, după bombardarea unei baze aeriene

Material SmartȘtiri Scris de redacția noastră, nu preluat.

La câteva zile după ce aviația israeliană a lovit baza aeriană Abu Duhur, în nord-vestul Siriei, cele două părți s-au așezat la masă. Întâlnirea a avut loc duminică, în Iordania, cu mediere americană.

Cine a participat

Potrivit Al Jazeera și Times of Israel, ministrul sirian de externe, Asaad al-Shaibani, s-a întâlnit cu directorul Mossad, Roman Gofman, și cu alți oficiali israelieni din zona serviciilor. JNS scrie că discuțiile au vizat un mecanism de comunicare supravegheat de Statele Unite, care să includă și Ankara, tocmai pentru a preveni escaladarea pe teritoriul sirian.

Ce cere fiecare parte

Pozițiile sunt distanțate. Potrivit presei de stat siriene, citată de Al Jazeera, Damascul a cerut „mecanisme practice” pentru oprirea atacurilor, arestărilor și operațiunilor israeliene de targetare, precum și revenirea Israelului la pozițiile anterioare lunii decembrie 2024 și restabilirea integrală a acordului de dezangajare din 1974. Damascul își reafirmă totodată suveranitatea asupra Înălțimilor Golan și insistă că Siria are „dreptul deplin de a-și reconstrui și dezvolta armata națională”, respingând aranjamentele care ar limita acest drept.

Partea israeliană ar fi pus, la rândul ei, condiții: nicio activitate militară turcă în Siria, menținerea unei zone demilitarizate pe partea siriană a Golanului, împiedicarea accesului Siriei la sisteme de armament strategice și garanții de securitate pentru comunitatea druză. Retragerea trupelor israeliene din zona-tampon în care sunt dislocate ar fi condiționată de „câștiguri diplomatice”.

Aceste condiții sunt atribuite de Times of Israel unei surse din establishmentul de securitate israelian, citată de postul Channel 12 — deci unor surse neidentificate public. Ele nu au putut fi verificate independent, iar niciun guvern nu a publicat un text al discuțiilor.

Miezul disputei: Turcia

Israelul a justificat lovitura de joi asupra bazei Abu Duhur, din provincia Idlib, prin intenția de a împiedica o desfășurare militară turcă acolo. Atât Damascul, cât și Ankara au negat că ar fi existat un asemenea plan, relatează Al Jazeera. Netanyahu a afirmat că avertizase în prealabil Turcia privind activitățile militare din nordul Siriei — o afirmație care îi aparține și care nu a fost confirmată de Ankara.

Contextul e important: negocierile directe dintre Ierusalim și Damasc fuseseră oprite mai devreme în cursul acestui an, iar ministrul sirian de externe a declarat, potrivit JNS, că legătura cu partea israeliană fusese întreruptă după bombardarea bazei din nord-vestul Siriei. Întâlnirea de duminică a fost descrisă drept un pas spre reluarea contactelor directe.

De ce contează pentru România

Un conflict deschis între Israel și Turcia ar fi cel mai grav scenariu, iar Turcia este aliat NATO — ceea ce transformă o dispută regională într-o problemă de coeziune a Alianței, inclusiv pe flancul estic unde se află România.

Apoi, componenta energetică. Instabilitatea din estul Mediteranei se traduce direct în prime de risc la petrol și gaze. România importă motorină și țiței, iar rafinăria Petromidia lucrează în mare parte cu materie primă adusă pe mare. Fiecare escaladare în regiune se vede, cu întârziere de câteva săptămâni, în prețul de la pompă.

În fine, migrația. O redeschidere a frontului sirian ar reactiva presiunea pe rutele balcanice, iar România este stat Schengen cu frontieră externă terestră lungă la est și sud.