2,84 miliarde de euro din PNRR depind de legi care trebuie votate până pe 31 august

Material SmartȘtiri Text scris de redacția noastră, pe baza surselor citate la final.

România a depus cererea de plată numărul 5 din Planul Național de Redresare și Reziliență, în valoare de 2,84 miliarde de euro. Ca banii să vină, mai multe legi trebuie adoptate până pe 31 august. Parlamentul a fost convocat în sesiune extraordinară.

Cererea acoperă 75 de ținte și jaloane — 21 de reforme și 54 de investiții — potrivit ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Dacă este aprobată, gradul de absorbție a granturilor urcă de la 66% la aproximativ 78% din cele 13,57 miliarde de euro alocate inițial României. Ultima cerere, a șasea, ar cuprinde 2,58 miliarde de euro în granturi și 1,76 miliarde în împrumuturi, ducând absorbția totală spre 97,22%, dacă reformele rămase sunt finalizate.

Pe masa parlamentarilor sunt patru texte:

• Legea hidrogenului — jalonul 126, reformă necesară pentru aprobarea cererii de plată 5
• Legea Agenției Naționale de Integritate (ANI), reexaminată după o decizie a Curții Constituționale
• Legea admiterii la liceu
• Legea salarizării, tot un jalon PNRR cu termen la finalul lunii

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a arătat că legea hidrogenului este listată explicit între reformele rămase pentru aprobarea cererii de plată.

Legea salarizării, dosarul care nu se mișcă

Aici este blocajul. Pîslaru a declarat că alocarea pentru educație și sănătate este de aproximativ 6 miliarde de lei și că aceasta „este maximul pe care România și-l permite în acest moment”. Estimarea inițială pentru întreaga lege era de 8 miliarde de lei, iar plafonul discutat, de 12 miliarde de lei.

Ministrul interimar al Muncii a avertizat că depășirea acestui plafon ar costa mai mult decât pierderea celor 770 de milioane de euro din PNRR legate de jalon. A invocat și evaluarea Moody’s din 7 august, care leagă adoptarea legii de credibilitatea financiară a României. Sindicatele din educație au respins grila propusă, iar cele din cultură au anunțat un posibil conflict social.

Între timp, banii deja intrați în țară se văd pe teren. Pe 23 august, Ministerul Transporturilor a anunțat atingerea unui jalon pe calea ferată Timișoara-Lugoj: lucrările au depășit 80%, montarea șinei a trecut de 90%, iar circulația pe un fir urmează să fie redeschisă pe 31 august, inițial la 120 de kilometri pe oră, apoi treptat la 160 de kilometri pe oră. În total, modernizarea căilor ferate finanțate prin PNRR înseamnă circa 1,5 miliarde de euro.

PNRR nu este o linie abstractă de buget. Din acești bani se modernizează spitale, școli, rețele de apă și căi ferate, iar într-un an în care economia s-a contractat cu 0,8% în primul semestru din 2026, potrivit INS, fondurile europene rămân una dintre puținele surse mari de investiții.

Termenul de 31 august nu se negociază ca alte termene politice. Dacă jaloanele nu sunt bifate, banii aferenți se reduc sau se pierd, iar proiectele deja începute trebuie duse mai departe din buget național. Adică din taxe.

Asta pune Parlamentul într-o poziție rară: are o săptămână și patru legi, iar prețul întârzierii este exprimat în milioane de euro, nu în capital politic.