Facturile la energie ar putea crește între 5% și 20%, după oprirea Cernavodei

Material SmartȘtiri Text scris de redacția noastră, pe baza surselor citate la final.

Pentru o gospodărie care plătește azi 200 de lei pe lună la curent, scenariile de pe masă înseamnă între 10 lei și 40 de lei în plus. Ministerul Energiei vorbește despre o creștere de aproximativ 5% pentru gospodării și firme, în 2027. O analiză a IMM România indică 15-20% la reînnoirea contractelor. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, merge pe un scenariu optimist de 3-5%, dacă nu se ajunge la importuri accelerate. Distanța dintre estimări spune totul despre cât de incertă a devenit piața.

Ce s-a rupt la Cernavodă

Cele două reactoare ale centralei nucleare au fost oprite pe 28 iulie și pe 13 august, din cauza debitului scăzut al Dunării, care nu mai asigura apa de răcire. Centrala acoperă în mod normal circa 20% din producția de energie electrică a României, în regim continuu — exact tipul de producție ieftină și previzibilă care ține prețurile jos.

Sorin Elisei, secretar de stat în Ministerul Energiei, a spus că până la finalul lui august „nu văd un nivel al apei care să permită repornirea unei unități”. Repornirea este așteptată la începutul lui septembrie. Sigur nu e nimic.

Cât a costat gaura din sistem

În seara zilei de 14 august, prima fără energie nucleară, importurile au acoperit circa 27,4% din consum, adică 1.839 de megawați la ore de vârf, potrivit datelor publicate de cursdeguvernare.ro. Bateriile au injectat 691 de megawați, aproximativ cât un reactor, iar consumul de vârf a depășit 6.700 de megawați. Restul de 72,6% a venit din producție internă: hidro 1.504 megawați (30,8%), hidrocarburi 27,9%, cărbune 16%.

Prețurile au urcat la 200-208 euro pe megawatt-oră în orele de seară, cu medii zilnice între 140 și 150 euro pe megawatt-oră. A complicat lucrurile și Bulgaria, care a redus cu 120 de megawați producția de la Kozlodui și a lăsat mai puțină energie disponibilă pentru export către România. Starea de alertă energetică a fost prelungită până pe 31 august.

Toate estimările privesc perioada octombrie-decembrie, când furnizorii renegociază contractele pentru anul următor. Elisei a subliniat că cei 5% nu sunt o cifră definitivă și că trebuie așteptate lunile de renegociere.

Pe termen lung, premierul Ilie Bolojan a anunțat un grup de lucru interministerial pentru accelerarea proiectului Bala 2, o lucrare de infrastructură care ar urma să aproape dubleze debitul de apă al Dunării către Cernavodă în aproximativ trei ani. Până atunci, fiecare vară secetoasă aduce același risc de opriri repetate.

Impactul nu se oprește la factura de curent. Energia mai scumpă intră în costurile brutăriilor, magazinelor, fabricilor și transportatorilor, iar de acolo ajunge pe eticheta de raft. BNR trecuse deja prețurile energiei electrice între principalele riscuri care pot ține inflația peste așteptări în lunile următoare.

Mai e și calendarul. Toamna, când se renegociază contractele, este exact perioada în care consumul casnic crește oricum: zilele se scurtează, se pornește încălzirea. Cele 10 sau 40 de lei în plus pe lună se adaugă la o factură care era, oricum, pe cale să urce.