Proiectul AEP pentru legea partidelor: 100 de fondatori și înregistrare la autoritate

Material SmartȘtiri Text scris de redacția noastră, pe baza surselor citate la final.

Ca să înființezi un partid în România îți trebuie astăzi trei membri fondatori. Proiectul de lege pus în transparență decizională de Autoritatea Electorală Permanentă ridică pragul la 100 de cetățeni cu drept de vot și mută înregistrarea partidelor de la Tribunalul București la autoritate.

Anunțul a fost făcut vineri, 21 august, de președintele instituției, Adrian Țuțuianu, potrivit Agerpres. El a susținut că „se impune o reformă coerentă a cadrului electoral” și a arătat că arhitectura actuală a ajuns la limitele unei funcționări eficiente. Tot potrivit Agerpres, AEP a constituit grupuri de lucru și a purtat discuții cu partide politice și cu organizații ale societății civile înainte de publicarea proiectului.

Ce prevede proiectul

Documentul acoperă întregul parcurs al unui partid, de la înființare până la dizolvare și radiere: identitatea partidului, drepturile membrilor, organizarea internă, patrimoniul, fundațiile politice și organizațiile de campanie. Principalele modificări, potrivit Evenimentul Zilei și Jurnalul:

• înregistrarea partidelor și gestionarea registrelor ar trece de la Tribunalul București la AEP, printr-o procedură administrativ-jurisdicțională, cu digitalizarea documentelor; controlul judecătoresc s-ar exercita prin contestație la Curtea de Apel București;
• numărul minim de membri fondatori ar crește de la 3 la 100 de cetățeni cu drept de vot, cu cerințe de reprezentare pe criteriu de gen;
• partidele ar fi definite ca persoane juridice de drept privat de utilitate publică, nu de drept public;
• mandatele în conducerea partidelor ar fi limitate la patru ani, iar interimatele la șase luni;
• excluderea unui membru ar necesita motivare scrisă, vot secret și notificare în cinci zile, cu posibilitatea contestării;
• reguli suplimentare privind finanțarea și transparența financiară.

Legea ar intra în vigoare la trei luni de la publicare, iar partidele existente ar avea șase luni pentru a-și adapta statutele, potrivit Evenimentul Zilei. Aceeași sursă notează că pragul de 100 de fondatori este comparabil cu cel din Croația, în timp ce Grecia cere 200 de membri.

Reacția AUR

Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea a criticat public inițiativa. Într-o declarație preluată de Agerpres, el a descris proiectul drept „o metodă de exterminare a partidelor care se opun sistemului”.

Piperea a susținut că mutarea procedurilor de înregistrare și dizolvare sub control administrativ ar permite radierea unor formațiuni fără o procedură judiciară completă și că termenul de conformare de șase luni ar apăsa pe partidele mici. El a legat inițiativa de participarea la scrutinul din 2028.

Ce răspunde autoritatea

AEP prezintă proiectul ca pe o aliniere la standarde europene, care păstrează independența politică a partidelor și controlul instanțelor, potrivit Jurnalul. Instituția susține că regulile privind drepturile membrilor și procedurile interne întăresc democrația internă, fără a restrânge autonomia formațiunilor. Adrian Țuțuianu a arătat că textul valorifică experiența ciclurilor electorale anterioare și că reglementarea acoperă întregul ciclu de funcționare a unui partid, nu doar momentul înființării.

Calendarul consultării

AEP a anunțat o dezbatere publică pe 26 august, de la ora 10:00, și o discuție cu partidele parlamentare pe 27 august. De la 1 septembrie, instituția ar urma să pună proiectul la dispoziția Guvernului sau a grupurilor parlamentare, care îl pot prelua ca inițiativă legislativă. Observațiile și propunerile pot fi transmise până pe 20 septembrie, la adresa de e-mail indicată de autoritate.

Pasul acesta se suprapune peste criza guvernamentală: Executivul condus de Ilie Bolojan funcționează cu atribuții limitate din 5 mai, iar un nou prim-ministru nu a fost desemnat.