Suedia n-a interzis alcoolul. A pierdut referendumul prohibiției cu două puncte — și a construit un monopol care câștigă 30 de milioane din 39 de miliarde

28 September 2026, 08:20 ms-redactie

SmartȘtiri

În 2025, monopolul de stat suedez pe vânzarea de alcool a încasat 39 de miliarde de coroane și a rămas cu 30 de milioane profit operațional — o marjă sub o miime dintr-un procent. Cu un an înainte, profitul fusese de 338 de milioane. Directorul general n-a prezentat cifra ca pe un eșec, ci ca pe o veste bună: „tendința de consum e pozitivă din punct de vedere al sănătății publice”. E singura companie din Europa care se laudă că vinde mai puțin.

Corectura de la care trebuie pornit: Suedia n-a interzis alcoolul — a pierdut referendumul prin care voia să-l interzică

Premisa care circulă la noi — „suedezii sunt semi-prohibiționiști” — inversează istoria. Pe 27 august 1922, Suedia a organizat un referendum național pe interzicerea vânzării de alcool. Rezultatul: 889.132 de voturi pentru prohibiție (49,01%) și 925.097 împotrivă (50,99%), la o prezență de 55,12%. Diferența a fost de mai puțin de două puncte, iar ruptura a fost pe sexe: 59% dintre femei au votat pentru interdicție, 59% dintre bărbați împotrivă.

Suedia a fost, deci, la un pas de prohibiție și a ratat-o. În loc de interdicție a construit raționalizare — celebrul motbok, carnetul în care se nota fiecare sticlă — și, din 1955, un monopol de retail al statului: Systembolaget. Corectura mută întrebarea: nu „de ce nu interzic”, ci „ce cumperi cu banii pe care nu-i dai pe vânătoare”.

Monopolul nu e o afacere. E un magazin proiectat să nu vrea să vândă

Aici e miezul aritmetic, și se vede prost din România, unde „monopol de stat” înseamnă automat „sursă de venit”. Systembolaget nu e sursă de venit. Are 452 de magazine, 456 de puncte de comandă în localități mici și 5.928 de angajați, iar din cele 39 de miliarde de coroane încasate în 2025 i-au rămas 30 de milioane. Angajații n-au comisioane pe volum. Vârsta minimă e 20 de ani, cu doi ani peste cea legală pentru consum în restaurante, iar în 2025 controalele au găsit că 97,8% dintre cumpărătorii testați au fost legitimați — cel mai bun rezultat anual de până acum.

Banii statului vin din accize: 526,97 de coroane pe litrul de alcool pur la spirtoase, 2,28 de coroane pe litru pentru fiecare grad la bere. Încasările din accize pe alcool au urcat de la 10,7 miliarde de coroane în 2006 la 17 miliarde în 2023. Separarea e deliberată: taxa strânge bani, magazinul nu împinge marfă. Un stat care ar fi lăsat aceeași instituție să le facă pe amândouă ar fi ajuns cu interes fiscal în consumul propriilor cetățeni.

Ce arată cifrele de consum

Consumul total al Suediei a coborât la 8,40 litri de alcool pur pe locuitor de peste 15 ani în 2024, cu 2,2% mai puțin decât în 2023 și sub cei 9,13 litri din 2015. Media OECD era de 8,5 litri în 2023. România, Portugalia și Letonia trec de 11,5 litri.

Contra-exemplul e la 400 de kilometri. În martie 2004, Finlanda a tăiat accizele cu 33% în medie — prețul spirtoaselor a scăzut cu 36% — ca să nu piardă cumpărătorii în fața Estoniei intrate în UE. În următorii doi ani, mortalitatea de cauză alcoolică a crescut cu 16% la bărbați și cu 31% la femei, iar creșterea nu s-a distribuit egal: 21-28% la șomerii de lungă durată, aproape zero la angajați. Aceeași substanță, aceleași instituții, un singur parametru schimbat: prețul.

Cifrele-cheie

49,01% vs 50,99% — rezultatul referendumului pe prohibiție din 27 august 1922
39 de miliarde de coroane cifra de afaceri a Systembolaget în 2025, din care 30 de milioane profit operațional
17 miliarde de coroane — veniturile statului din accize pe alcool în 2023, față de 10,7 miliarde în 2006
8,40 litri alcool pur pe locuitor 15+ în 2024, față de 9,13 litri în 2015
72,0% din consumul total trece prin Systembolaget
97,8% rată de verificare a vârstei la controalele din 2025
+16% și +31% mortalitate alcoolică la bărbați, respectiv femei, în Finlanda după tăierea accizelor cu 33% în 2004

Ce nu spune articolul ăsta

Nu spune că monopolul controlează tot. În 2024, 12,7% din alcoolul consumat în Suedia a venit din afara circuitului reglementat — cumpărături de călătorie, contrabandă, producție casnică — iar importul de călători singur a însemnat 7,3% din total. În 2019, partea nereglementată ajunsese la 20,5%. Altfel spus: unul din opt litri băuți în Suedia nu vede niciodată casa de marcat a statului, iar la vârf a fost unul din cinci.

Nu spune nici că taxele mari livrează automat. Majorările din 2023 și 2024 fuseseră bugetate la 0,49 și 0,77 miliarde de coroane pe an. O evaluare comandată de asociația producătorilor de vin și spirtoase — parte interesată, deci de citit cu rezerva de rigoare — arată că în 2023 s-au încasat 444 de milioane, restul scurgându-se în comerț transfrontalier. Peste un prag, acciza nu mai mută consumul, mută doar locul cumpărăturii.

Și, cel mai important, nu spune că problema s-a rezolvat. Alcoolul costă Suedia aproximativ 103 miliarde de coroane pe an, după o evaluare Ramboll pe date din 2017: 35 de miliarde pierderi de producție, 15 miliarde îngrijire medicală, 10 miliarde criminalitate, 43 de miliarde calitatea vieții. Mor în continuare circa 5.200 de oameni pe an din cauze legate de alcool. Cele 17 miliarde din accize acoperă o șesime din factură. Monopolul suedez nu e o mașină de făcut bani — e o limitare de pagubă care se plătește singură doar parțial.

Nici sprijinul popular nu mai e ce era: în sondajul Verian din 2025, pe 12.000 de respondenți de peste 16 ani, 66,6% dintre suedezi voiau păstrarea monopolului. Iar din 1 iunie 2025 s-a deschis prima breșă legală — vânzarea la producător, dar numai la capătul unei vizite de minimum 30 de minute, cu informare despre riscuri și cu un test de cunoștințe trecut la primărie. Chiar și excepția e proiectată să fie scumpă în timp, nu în bani.

Ce rămâne din aritmetică

Suedia a avut 49,01% pentru interdicție și a ales, cu două puncte diferență, să facă altceva: să pună alcoolul într-un magazin care nu are niciun interes să vândă mai mult, și taxa într-un buget care are. O sută trei miliarde de pagubă pe an sunt în continuare o sută trei miliarde. Dar sunt o sută trei miliarde măsurate, cu 5.200 de morți numărați, cu 12,7% zonă gri cunoscută. Statul care interzice nu are niciuna dintre cifrele astea — are doar un cost pe care nu-l vede.

Editorial de BRAHARU MARIUS CONSTANTIN
Opinia autorului nu reprezintă o poziție a redacției. Datele citate provin de la Systembolaget (raport anual și comunicat de bilanț 2025), Centralförbundet för alkohol- och narkotikaupplysning (CAN, raport 236), Skatteverket, Guvernul Suediei, Folkhälsomyndigheten, OECD „Health at a Glance 2025”, studiul Ramboll privind costurile sociale ale alcoolului, rezultatele oficiale ale referendumului suedez din 1922 și studiul publicat în PubMed Central privind mortalitatea alcoolică din Finlanda după reducerea accizelor din 2004.