ANAF, după controale la 816 firme de ridesharing: 423,8 milioane de lei

Material SmartȘtiri Text scris de redacția noastră, pe baza surselor citate la final.

Un șofer care conduce zilnic, dar pentru care nu se plătesc contribuții, nu adună stagiu de cotizare pentru pensie și nu are calitatea de asigurat în sistemul public de sănătate. Exact aici, în munca nedeclarată, spune ANAF că stă principalul risc fiscal din transportul alternativ.

Agenția Națională de Administrare Fiscală a controlat 816 firme care operează pe platformele de transport alternativ, de la începutul anului 2026 până la mijlocul lunii iulie. Inspectorii au stabilit obligații fiscale suplimentare de 423,8 milioane de lei, arată datele publicate de Profit.ro și preluate de HotNews.

Cum se împart sumele

• 217,8 milioane de lei, contribuții sociale, respectiv pensii, sănătate și șomaj;
• 132,95 milioane de lei, taxă pe valoarea adăugată;
• 64,26 milioane de lei, impozit pe venit și pe profit;
• 8,79 milioane de lei, alte obligații.

În 89 de cazuri a fost identificat un prejudiciu adus bugetului de stat de 370,04 milioane de lei. Au fost confiscate venituri și sume în numerar de 147,18 milioane de lei, iar pentru 399,80 milioane de lei s-au instituit măsuri asigurătorii, adică sechestre și popriri pe conturi și pe active.

În paralel, 483 de firme au fost sancționate contravențional, cu amenzi de 9,37 milioane de lei, și au fost dispuse 350 de măsuri de suspendare a activității și de confiscare. În unele situații, ANAF a sesizat organele de urmărire penală specializate.

ANAF a transmis că riscul fiscal principal identificat în acest sector este nedeclararea și neplata obligațiilor pentru forța de muncă utilizată. Altfel spus, șoferii care lucrează pentru firmele intermediare nu sunt întotdeauna declarați ca angajați sau colaboratori, iar contribuțiile aferente nu ajung la buget.

De ce vede Fiscul mai bine decât acum câțiva ani

Capacitatea de control a crescut după introducerea obligației de raportare pentru marile platforme și după dezvoltarea instrumentelor de analiză de risc, arată HotNews. Practic, autoritatea fiscală poate pune acum față în față veniturile raportate de platforme cu declarațiile depuse de firmele partenere.

Structura pieței arată și unde se adună neregulile. În România, cursele comandate prin aplicații sunt operate în cea mai mare parte de firme intermediare, care dețin autorizațiile de transport alternativ și lucrează cu șoferii. Platformele digitale asigură aplicația și plata, dar relația contractuală a șoferului este, de regulă, cu firma intermediară. Acolo a găsit Fiscul cea mai mare parte a problemelor.

Cine simte efectele

Pentru șoferi, consecința directă a nedeclarării este că rămân în afara sistemului de protecție socială, chiar dacă încasează bani în fiecare lună.

Pentru pasageri, efectul se poate vedea în disponibilitatea curselor. Suspendarea activității unei firme intermediare scoate din piață, peste noapte, toate mașinile care lucrau sub autorizația acesteia.

Pentru bugetul de stat, cifrele arată dimensiunea unei zone economice care a crescut repede și care a rămas mult timp în afara controlului fiscal obișnuit. Sumele stabilite acum nu înseamnă însă și bani încasați: firmele pot contesta deciziile de impunere în instanță, iar recuperarea efectivă poate dura ani.