Parlamentarii, rechemați din vacanță: legile din PNRR au termen la 31 august

Material SmartȘtiri Text scris de redacția noastră, pe baza surselor citate la final.

Sesiunea ordinară a Parlamentului începe pe 1 septembrie. Termenul asumat de România pentru o serie de legi din PNRR este 31 august. Din nepotrivirea asta de calendar a ieșit sesiunea extraordinară care a adunat luni, 24 august, Senatul și Camera Deputaților, cu lucrări programate până pe 26 august.

Convocarea a venit de la președintele Senatului, Mircea Abrudean, și de la Biroul permanent al Camerei Deputaților, potrivit Agerpres. Este a patra oară în această vară când parlamentarii sunt chemați înapoi din vacanță, notează Gândul.

Hidrogenul, jalonul de care atârnă 2,84 miliarde de euro

Pe masa Senatului, piesa principală este legea hidrogenului. Ea reglementează felul în care hidrogenul din surse regenerabile și cu emisii reduse de carbon intră în industrie și în transporturi, iar în PNRR figurează drept jalonul 126. Mircea Abrudean a precizat că legea apare explicit pe lista reformelor restante necesare pentru aprobarea cererii de plată numărul 5, în valoare de 2,84 miliarde de euro.

Legea integrității, întoarsă de Curtea Constituțională

Camera Deputaților reexaminează legea integrității, după decizia Curții Constituționale din 17 august. Textul s-a întors în Parlament, iar modificările ating, între altele, regimul publicării declarațiilor de avere în cazul persoanelor aflate în relații de tip concubinaj. Camera Deputaților este prima cameră sesizată cu acest proiect.

În cele trei zile mai intră pe ordinea de zi inițiative privind admiterea la liceu și calendarul evaluării naționale, plus legea ariilor protejate, retrimisă în Parlament de președintele Nicușor Dan, potrivit Radio România Cluj.

Salarizarea bugetarilor, blocajul care nu cedează

Cel mai disputat proiect rămâne legea salarizării personalului bugetar. De ea depind aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR, cu același termen: 31 august. Partidele nu s-au înțeles nici după discuțiile de la Palatul Cotroceni. În ultima variantă, valoarea de referință folosită la calculul salariilor coboară la 4.000 de lei, față de 4.100 de lei în varianta din iulie și 4.325 de lei în propunerea inițială.

Cinci confederații sindicale, respectiv Cartel ALFA, CNSLR-Frăția, CSDR, Meridian și Blocul Național Sindical, cer retragerea proiectului și reluarea reformei de la zero. Ele susțin că textul nu corectează dezechilibrele adunate în sistem, ci le mută dintr-o categorie de angajați în alta, și contestă plafonarea sporurilor la 20% din cheltuielile salariale, arată Digi24. Mai reclamă un lucru: negocierile sunt purtate de un guvern demis, deși legea privește peste un milion de oameni din sectorul public.

Guvernul funcționează cu atribuții limitate din 5 mai, când moțiunea de cenzură inițiată de PSD, AUR și PACE a trecut cu 281 de voturi pentru, patru împotrivă și trei anulate, iar Executivul condus de Ilie Bolojan a fost demis, potrivit Agerpres. De atunci nu a fost învestit niciun cabinet nou, așa că Parlamentul a rămas singura instituție care poate debloca jaloanele restante.

Miza e concretă. Dacă termenul de 31 august nu este respectat, banii europeni legați de aceste reforme pot fi pierduți sau amânați, cu efecte asupra proiectelor finanțate din PNRR. Iar pentru angajații de la stat, votul pe legea salarizării decide cum vor arăta veniturile de la 1 decembrie, data la care ar urma să se aplice noua valoare de referință.